Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţine miercuri la Strasbourg discursul său despre starea Uniunii, unde îşi va apăra bilanţul, în frunte cu Pactul Verde, chiar dacă acesta din urmă rămâne neterminat şi sursă de tensiuni cu mai puţin de un an înaintea alegerilor europarlamentare, comentează AFP.
Manevrele politice au început în vederea alegerilor din iunie 2024, care vor declanşa o schimbare majoră în fruntea instituţiilor UE, iar zvonurile circulă privind dorinţa responsabilei germane conservatoare de a obţine un nou mandat de cinci ani.
În discursul său anual în faţa eurodeputaţilor reuniţi în plen, Ursula von der Leyen ar urma să insiste la fel de mult asupra acţiunilor sale – în faţa războiului din Ucraina, a crizei energetice sau pentru a reglementa giganţii digitali -, cât şi asupra problemelor aflate pe masă pentru sfârşitul mandatului său.
Subiect crucial unde vor fi analizate atent cuvintele sale: extinderea UE.
Comisia urmează să îşi prezinte în toamnă recomandările cu privire la deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova, care au obţinut statutul de candidat în iunie 2022. Cinci ţări din Balcanii de Vest sunt, de asemenea, candidate la aderare, unele în negocieri cu UE de un deceniu.
La revenirea din vacanţă, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că UE trebuie să fie pregătită să integreze noi membri „până în 2030”. „Dacă vrem să fim credibili, trebuie să vorbim despre calendar”, a insistat el.
Ursula von der Leyen susţine necesitatea ca UE să se pregătească pentru extindere, dar fără a stabili un termen limită: „Credibilitatea este garantată printr-un proces tehnic, preşedinta consideră că este important să fie păstrat”, a subliniat un responsabil european.
În privinţa bilanţului, Ursula von der Leyen se poate lăuda că a dus la bun sfârşit o mare parte din ambiţiosul Pact Verde care vizează reducerea emisiilor de carbon ale UE.
Dar acesta din urmă rămâne neterminat: 37 de texte rămân în negociere, dintre care unele – „restaurarea naturii”, controlul pesticidelor – suscită opoziţia propriei familii politice, PPE (dreapta), care cere o „pauză” în legislaţia ecologică şi denunţă „povara” de reglementare impusă fermierilor şi companiilor.
O sursă de „euroscepticism” o îngrijorează chiar şi pe preşedinta Parlamentului, Roberta Metsola (PPE), pe fondul ascensiunii extremei drepte în Europa. „Competitivitatea, mai puţină birocraţie şi mai mult comerţ reprezintă o prioritate”, a spus liderul PPE, Manfred Weber.
Recentul sprijin al preşedintei von der Leyen pentru o revizuire a statutului de specie protejată acordat lupului este interpretat de unii ca un semnal pentru lumea rurală şi pentru propriul ei partid.
„Trecem de la elaborarea legislativă la faza de implementare”, necesitând „mai mult dialog” cu cetăţenii şi întreprinderile, a adăugat oficialul european deja citat.
Preşedintele comisiei parlamentare de mediu, Pascal Canfin (Renew, liberali), se aşteaptă ca Ursula Von der Leyen să „reafirme ambiţia Green Deal” – în special în ceea ce priveşte schimbările climatice, cu trei luni înaintea COP28 şi în timp ce Bruxellesul îşi va stabili, până în primăvară, obiectivul 2040 de reducere a gazelor cu efect de seră, „moment-cheie pentru a continua să-şi demonstreze ambiţia”.
Ursula von der Leyen „are în vedere asta, dar este obligată să ţină cont de faptul că intrăm în partea dură a tranziţiei ecologice, cu un anumit număr de actori, începând cu PPE, spunând: +să nu mergem prea repede, nici prea departe+”, şi-a exprimat el îngrijorarea.
„O îndemnăm să nu abandoneze ambiţiile stabilite la începutul mandatului” în faţa „unor forţe politice care fac presiuni pentru statu-quo”, a adăugat preşedinta social-democraţilor, Iratxe Garcia Perez, la unison cu Verzii.
Printre dosarele rămase de finalizat, reforma pieţei de energie electrică şi cea a regulilor bugetare europene fac obiectul unor negocieri aprinse.
Mai presus de toate, reforma spinoasă a politicii migratorii dă naştere unor discuţii dificile, pe fondul capacităţilor de primire sub presiune în faţa creşterii cererilor de azil.
Ursula von der Leyen ar urma să solicite europarlamentarilor şi statelor să îşi intensifice eforturile pentru finalizarea textului. Ea speră, de asemenea, că protocolul de acord pentru un „parteneriat strategic” încheiat în iulie cu Tunisia să devină un model pentru viitoarele acorduri cu ţările din regiune.
Discursul preşedintei von der Leyen intervine într-un moment în care Comisia sa a pierdut recent două figuri emblematice: Frans Timmermans, arhitectul Pactului Verde şi acum candidat la funcţia de prim-ministru în Olanda, şi comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care candidează pentru şefia Băncii Europene de Investiţii.
