Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iunie, cu 4,7 puncte până la valoarea de 52,1 puncte. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,67%. În acelaşi timp, aproximativ 71% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut în luna iunie, cu 4,7 puncte până la valoarea de 52,1 puncte. Această situaţie s-a datorat majorării cu 5,6 puncte a componentei de condiţii curente a indicatorului şi cu 4,3 puncte a componentei de anticipaţii”, arată Asociaţia.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iunie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,67%. În acelaşi timp, aproximativ 71% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni. De asemenea, cea mai mare parte a participanţilor (46%) anticipatează că rata inflaţiei va intra în intervalul ţintă (1.5%-3.5%) în anul 2026.
”Luna iunie a adus o ajustare suplimentară în sens crescător a deficitului bugetar aşteptat pentru acest an. Anticipaţiile atât în ceea ce priveşte rata inflaţiei, cât şi ratele de dobândă şi-au continuat trendul descendent. Însă reducerea ratei inflaţiei către ţintă va fi lentă, anticipate în anul 2026, principalul risc fiind politică fiscală, majorarea taxării fiind extrem de probabilă în anul următor”, a spus Adrian Codirlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, în jur de 86% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare.
Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0133 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0722 lei pentru un euro.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 64% anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 21% anticipează o majorare. De asemenea 50% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate iar 43% că sunt supraevaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) a crescut faţă de exerciţiul anterior si se situeaza la 6,5%, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au ramas relativ constante fată de exercitiul anterior si se situează la valoarea de 2,8%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 53% în următoarele 12 luni.
În exerciţiul din luna iunie a fost realizat şi un sondaj privind evoluţia ratei inflaţiei în anii următori. Astfel, in ceea ce priveşte intrarea ratei inflaţiei în intervalul ţintă (1.5% – 3.5%), 46% dintre participanti anticipează că se va întâmplă în 2026, în timp ce 31% anticipează că acest eveniment va fi ulterior anului 2026.
