Micii antreprenori ucraineni se luptă să supravieţuiască unei ierni marcate de pene frecvente de electricitate, apă şi încălzire, după ce atacurile aeriene ruseşti au vizat infrastructura energetică a ţării. În oraşul Irpin, lângă Kiev, Natalia Bilostotska a fost nevoită să închidă temporar salonul său de înfrumuseţare, după ce temperatura din interior a coborât aproape de nivelul de îngheţ, relatează Reuters.
Femeia, care şi-a deschis primul salon în 2023, la un an după ce forţele ruse au fost respinse din nordul Ucrainei, spune că facturile la electricitate au crescut de aproape patru ori, ajungând la 58.000 de grivne (circa 1.340 de dolari) pe lună, la care se adaugă aproximativ 15.000 de grivne pentru combustibilul şi întreţinerea generatorului. În lipsa încasărilor, majorarea preţurilor nu este o opţiune, deoarece clienţii ar renunţa la servicii.
În întreaga capitală Kiev, numeroase cafenele, restaurante şi alte mici afaceri au fost închise din cauza costurilor ridicate şi a incertitudinii economice. Cele care au rămas deschise funcţionează în mare parte cu generatoare amplasate pe trotuare, generând zgomot şi fum.
Potrivit Şcolii de Economie din Kiev, penele de curent reprezintă cel mai mare risc economic imediat pentru Ucraina, iar întreruperile prelungite ar putea reduce produsul intern brut cu 2–3%, dacă firmele nu reuşesc să se adapteze rapid.
Banca centrală a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,8%, faţă de 2%, din cauza crizei energetice.
În salonul din Irpin, redeschis la începutul lunii februarie, clienţii stau îmbrăcaţi în haine groase de iarnă, iar angajaţii încălzesc apă într-un fierbător pentru a spăla părul. În zilele cele mai reci, temperatura din interior a coborât la 2 grade Celsius, iar încălzitoarele electrice s-au dovedit insuficiente.
Economiştii avertizează că micile întreprinderi, care angajează aproximativ jumătate din forţa de muncă a Ucrainei, sunt deosebit de vulnerabile. Pe lângă costurile energiei, acestea se confruntă cu lipsa forţei de muncă, riscuri de securitate şi perturbări ale lanţurilor de aprovizionare.
Un sondaj recent al Asociaţiei Naţionale a Restaurantelor din Ucraina arată că 60% dintre respondenţi consideră criza energetică o ameninţare critică pentru activitatea lor.
În contextul în care milioane de persoane au părăsit Ucraina de la începutul războiului în 2022, antreprenorii rămaşi spun că trăiesc într-o stare de stres permanent, încercând să-şi menţină afacerile pe linia de plutire în condiţii tot mai dificile.