România investește în cercetare și dezvoltare 0,46% din PIB, potrivit celor mai recente date europene. Media Uniunii Europene depășește 2,2%. Diferența nu este doar o cifră într-un raport statistic. Este un indicator al felului în care educația, inovarea și economia sunt conectate sau, în cazul nostru, slab conectate.
Țările care au mizat constant pe educație și cercetare au construit ecosisteme stabile în jurul universităților, au atras investiții și au generat locuri de muncă în domenii cu valoare adăugată mare. Estonia, Finlanda sau Irlanda sunt exemple recente. În aceste state, investițiile în școală și formarea profesorilor au fost privite ca infrastructură strategică, la fel de importantă ca autostrăzile sau rețelele energetice.
În România, realitatea este diferită. De la lipsa laboratoarelor moderne până la subfinanțarea proiectelor de cercetare, legătura dintre școală și economie rămâne fragilă. Raportul OECD „Education at a Glance” arată că performanțele elevilor în matematică și științe influențează direct competitivitatea pe termen lung a unei economii. Iar aceste performanțe depind, în primul rând, de calitatea profesorului din clasă.
Într-un context în care investițiile în inovare sunt cele mai reduse din Uniune, rolul profesorului devine esențial. El este cel care poate aprinde interesul pentru știință, pentru tehnologie, pentru gândire critică. Fără această bază, orice strategie economică rămâne teoretică.
De aceea, lansarea ediției 2026 a campaniei „Liga Profesorilor Excepționali”, inițiată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, capătă o dimensiune care depășește simpla recunoaștere individuală. Campania își propune să identifice acei profesori care construiesc performanță reală în școală, care dezvoltă competențe relevante pentru o economie modernă și care reușesc să transforme interesul elevilor în rezultate concrete.
Edițiile anterioare au arătat că există astfel de dascăli în toate colțurile țării. Profesori care coordonează proiecte europene, care creează platforme digitale pentru colegi sau care dezvoltă inițiative STEM în școli fără laboratoare performante. Ei funcționează ca verigi între educație și viitorul economic al comunităților lor.
Strategia „European Education Area 2030” subliniază clar că sistemele educaționale performante sunt cele care investesc în formarea și recunoașterea cadrelor didactice. În România, unde investițiile publice sunt limitate, inițiativele de recunoaștere și sprijin devin cu atât mai importante.
„Liga Profesorilor Excepționali” oferă premii în valoare totală de 60.000 de lei și acces la resurse pedagogice și echipamente digitale pentru cei 20 de finaliști. Înscrierile sunt deschise până pe 7 iunie, iar procesul de evaluare urmărește impactul real asupra elevilor, inovația și implicarea în comunitate.
Dacă România își dorește o economie competitivă, conectată la inovație și tehnologie, începutul nu se face într-un laborator de ultimă generație, ci într-o clasă. Iar calitatea acelei clase depinde, înainte de toate, de profesor.
