Ministerul Finanțelor nu susține amendamentul propus de PSD privind alocarea sumei de 1,1 miliarde lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii pentru că în forma propusă nu este asigurată sustenabilitatea, a declarat miercuri ministrul de resort, Alexandru Nazare.
PSD a propus alocarea sumei de 1,1 miliarde lei, credite de angajament și credite bugetare pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în vederea acordării unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii și venituri reduse, pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap, precum și acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de seniori din sistemul public de pensii, estimat pentru anul 2026 la aproximativ 2,35 miliarde lei.
Ministrul Finanțelor a explicat, la votarea amendamentului în Comisiile reunite de buget-finanțe, că sumele pentru asistență socială, așa cum au fost ele prevăzute în bugetele de stat în ultimii ani, au crescut foarte mult, din 2023 în prezent majorarea fiind de aproximativ 60 de miliarde.
‘Dacă calculăm din 2022, se mai adaugă. În 2022, asistența socială era la 174 de miliarde, astăzi suntem la 249 de miliarde lei. Este clar că aceste sume au crescut și este clar că presiunea per total asupra bugetului general a devenit din ce în ce mai mare. În analiza pe care am făcut-o, în proiecția de buget propusă, am asigurat deja 1,7 miliarde pentru aceste plăți. Au fost discuții nenumărate în coaliție pe această temă. Înțelegem nevoia și tocmai de aceea am acoperit în suma cerută un cuantum de 1,7 miliarde. De menționat, la fel de important este că sumele pentru asistența socială din bugetul Ministerului Muncii nu scad. Dacă din acel cuantum deducem compensația pentru energie plătită în cuantum de 2,9 miliarde anul trecut versus 1,7 miliarde anul acesta, o să vedeți că suma pentru asistență socială în fapt crește cu 33 de milioane’, a precizat Nazare.
El a adăugat că sume în plus pot fi incluse, ‘cu mai multă muncă’ în programe finanțate din fonduri europene.
‘Nu e la fel de simplu ca atunci când le acoperi din bugetul de stat. Dar aceste sume pe care le avem din fonduri europene nu pun aceeași presiune pe bugetul de stat, pentru că ele nu sunt cuantificate la deficit. În momentul în care această sumă de 1,1 miliarde lei, luată dintr-un capitol bugetar unde, în mod tradițional, pe toate capitolele bugetare pe care le-am prevăzut, sunt deja nevoi, în momentul când extragem această sumă dintr-un capitol pe care deja-i previzionată, trebuie să punem din altă parte banii la loc. Banii nu există în acest moment. Deci ei se vor cuantifica, în mod real, în plus la sold. Deci se adaugă la deficit, pentru că restul de sume sunt acoperite. De aceea, făcând toate eforturile pentru a susține mare parte din pachetul propus, n-am putut să-l acoperim în integralitate. Ca atare nu susținem amendamentul’, a transmis șeful de la Finanțe.
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a subliniat că există argumente concrete pentru aprobarea amendamentului, care au fost deja susținute în comisiile de specialitate reunite.
‘Astăzi, scris negru pe alb, la sumarizarea sumelor din acest capitol, avem 1,13 miliarde în minus. Încă o dată, asta este suma totală și e diferența dintre suma de anul trecut și suma de anul acesta. Dacă facem scăderi și adunări și înmulțiri și împărțiri în cadrul acestui capitol, sigur că vom avea rezultate diferite, dar asta este negru pe alb. Punctul doi, posibilitatea de a finanța din fonduri europene oricare dintre componentele acestui amendament, știu, din discuția explicită cu doamna vicepreședinte a Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, că posibilitățile României de finanțare a asistenței sociale pe vouchere sau alte forme din fonduri europene sunt zero. Și știu cu certitudine că aceste lucruri au fost comunicate în întâlnirile de acum 3 săptămâni, cred, de la Bruxelles. Se vorbește și despre faptul că au crescut cheltuielile de asistență socială. Așa este, au crescut, dar nu mai târziu de acum 2 zile, aproape tot Guvernul România a participat la lansarea unui studiu al OECD și toți cei care au luat cuvântul dintre miniștri au vorbit laudativ despre acel studiu. De ce să nu discutăm și despre pagina 38, unde se scrie explicit că este încurajată creșterea cheltuielilor legată chiar de venitul minim de incluziune, acel capitol care este parte din amendament. Așadar, da, există cifre și există realități, dar există și argumente concrete pe care luni le susțineam, sper să le susținem și miercuri și joi’, a argumentat Manole.
În replică, ministrul Finanțelor a semnalat că studiul OCDE are o mare parte care privește sustenabilitatea cheltuielilor bugetare și nevoia României de a face cheltuieli sustenabile.
‘Deci, da, trebuie să mărim cheltuielile, dar într-un mod sustenabil. Acest lucru ne-a penalizat foarte mult în anii trecuți, iar această sumă de 60 de miliarde pe care am adăugat-o la cheltuieli e o sumă pe care nu o cheltuim sustenabil atâta timp cât cheltuielile cu datoria publică cresc constant. Deci, în condițiile în care era identificată o sursă certă prin care puteam acoperi acești bani și o făceam în Coaliție sau chiar după Coaliție sau chiar înainte de această discuție, nu era absolut nicio problemă, pentru că și noi ne dorim acoperirea acestor cheltuieli destinate persoanelor vulnerabile în general, dar vrem să facem într-un mod sustenabil. De aceea nu susținem acest amendament, pentru că în forma propusă nu e asigurată sustenabilitatea’, a mai precizat Alexandru Nazare.
El a menționat că Ministerul de Finanțe nu folosește pentru sine bugetul Ministerului de Finanțe – Acțiuni Generale, pentru că în acesta sunt sumele cu care se plătesc dobânzile la datorie publică, care a crescut cu 10 miliarde în acest an.
‘Acolo avem sumele cu care acoperim partea de fonduri nerambursabile din PNRR, acolo avem sumele cu care acoperim partea rambursabilă din PNRR sau fonduri europene, sume de care mulți dintre colegii din Guvern, inclusiv de colegii dumneavoastră de partid, Ministerul Finanțe, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, au beneficiat în cursul ultimelor două luni, trei luni din anul trecut, pentru a face plăți pe proiecte importante. De asemenea, tot de acolo plătim contribuția României la Uniunea Europeană. Dacă vă imaginați că luând o sumă de acolo nu se cunoaște, sau putem să ne furăm căciula în continuare, luând sume de la capitolele unde într-adevăr sunt resurse mai multe. Eu pot să vă spun că nu rezolvăm nimic așa. Orice sumă pe care o luăm dintr-un loc se cunoaște, chiar dacă e un capitol în care sunt 26 de miliarde, ele au fost puse cu un scop acolo și acoperă niște nevoi’, a punctat Nazare.