Reducerea deficitului și perspectiva de atingere a țintei de 6,2% în 2026 sunt principalele atuuri ale României în discuțiile cu agențiile de rating în încercarea de a le convinge să nu ne coboare în categoria junk și să ne păstreze păstreze calificativul investment-grade, aflat în acest moment la limita de jos. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare spune că menținerea acestei traiectorii trebui făcută printr-o disciplină bugetară strictă, ceea ce înseamnă că și în perioada următoare trebuie să ne așteptăm la o politică de austeritate.
Deși consolidarea fiscală este necesară pentru reducerea deficitului și menținerea credibilității financiare a României, costurile acestei strategii sunt deja resimțite de economie și de populație. Indiferent de ce guvern va fi instalat la Palatul Victoria în perioada următoare, acțiunile lui vor trebui să țină însă seama de Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu asumat de România în vara anului trecut și notificat Comisiei Europene și de solicitările formulate expres pentru noi de către Comisia Europeană.
Datele din primul semestru al anului arată că măsurile de ajustare au coincis cu o încetinire a activității economice și cu o creștere a costului vieții, ceea ce pune presiune atât pe consum, cât și pe investiții. În lipsa unor măsuri care să stimuleze economia și să protejeze categoriile vulnerabile, există riscul ca disciplina bugetară să fie percepută exclusiv prin prisma sacrificiilor impuse cetățenilor. Marea provocare a guvernului, oricare va fi el în perioada următoare, este să găsească un echilibru între necesitatea stabilizării finanțelor publice și menținerea unui ritm de creștere economică sustenabil, evitând astfel apariția unor convulsii sociale de amploare. Astăzi, datele statistice arată că pentru companii politica de austeritate promovată de Guvernul demis Bolojan, înseamnă un mediu economic mai puțin predictibil, investiții amânate și o cerere internă în scădere. Pentru români, austeritatea se traduce prin prețuri mai mari, consum redus și o presiune tot mai mare asupra veniturilor.
Venituri sub presiunea inflației
România a continuat și anul acesta să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul inflație, chiar dacă ritmul anual al scumpirilor a încetinit ușor în luna iunie. Potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) în iulie, rata anuală a inflației în România a coborât la 9,2%, de la 9,7% în luna mai, însă continuă să fie cea mai ridicată din UE în condițiile în care la nivelul blocului comunitar, inflația anuală a scăzut la 2,9% în iunie, față de 3,3% în luna precedentă. Asta arată că prețurile din țara noastră au continuat să crească într-un ritm de peste trei ori mai rapid decât media europeană.
Producția industrială aterizează forțat
Datele venite de la Institutul Național de Statistică arată că producţia industrială a scăzut, în primele cinci luni din 2026 comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută (-3,3%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%). În luna mai 2026 producția industrial a fost mai mică cu 7,3% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, față de mai 2025. De asemenea, față de aprilie 202, producția industrială a crescut ca serie brută (+3,1%) și a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-2,8%).
Scăderea activității industriale și restrângerea consumului casnic au avut impact și asupra consumului de energie care s-a contractat cu aproape 1% în primele cinci luni ale anului. Dacă la nivelul consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,8%, cea mai mare scădere s-a înregistrat la consumul populației, aceasta fiind fiind de 11,3%.
Căderea investițiilor străine
O reducere puternică s-a înregistrat anul acesta și în ceea ce privește investițiile străine, ele scăzând cu circa 25%, a transmis Banca Națională a României. „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2.195 milioane euro (comparativ cu 2.913 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2025), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 2 540 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 345 milioane euro”, arată datele BNR.
IMM-urile: scădere a interesului pentru investiții
Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Concurența neloială reprezintă astăzi principala provocare semnalată de micii antreprenori, fiind indicată de 57,28% dintre respondenți, arată ultimul studiu realizat de patronatul IMM România (Carta albă a IMM-urilor) publicat la mijlocul lunii iulie. Aceasta a urcat pe primul loc în clasamentul dificultăților, după ce în anul 2025 ocupa poziția a doua, iar în 2024 se situa pe locul al treilea. Concurența produselor din import s-a clasat pe locul al doilea în topul dificultăților resimțite de antreprenori, fiind menționată de 48,44% dintre respondenți. Comparativ cu ediția anterioară a cercetării, această problemă înregistrează cea mai spectaculoasă ascensiune, urcând de pe locul al cincilea în 2025 pe poziția secundă în anul 2026. Totodată, neplata facturilor de către terți ocupă locul al treilea în ierarhia dificultăților, fiind semnalată de 42,41% dintre IMM-uri. Problema a cunoscut, de asemenea, o creștere importantă în percepția antreprenorilor, avansând de pe locul al șaselea în 2025 până pe poziția a treia în clasamentul actual.
În același timp, studiul relevă o scădere a interesului pentru investițiile în echipamente și utilaje, ceea ce confirmă tendința companiilor de a amâna investițiile majore și de a prioritiza cheltuielile necesare funcționării curente.
La ce ne putem aștepta
Evoluția economiei românești din prima parte a anului au dus la o revizuire în jos a indicatorilor macroeconomici din partea instituțiilor finaciare. Partea bună este că niciuna nu anticipează o retrogradare a ratingului, ceea ce reprezintă o gură de oxigen pentru economia României. De exemplu, o analiză a Unicredit Bank pentru trimestrul al doilea din 2026 arată o revizuire în jos a creșterii economice din acest an. Banca vorbește totuși despre o creștere economică nu despre o recesiune. Ratingul de țară va rămâne neschimbat, iar dobânda de politică monetară va fi 6,5% până în trimestrul al patrulea din 2027.
„Ajustarea fiscală a României progresează, fiind pe drumul cel bun pentru atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB în acest an, deși nu putem exclude riscurile unui derapaj fiscal în 2027, în funcție de prioritățile viitorului guvern. Nu vedem riscuri de retrogradare a ratingului suveran în această vară, agențiile de rating urmând cel mai probabil să reitereze mesajele anterioare, în condițiile în care ajustarea fiscală rămâne pe traiectoria dorită, iar România își menține accesul la finanțare”, arată analiștii băncii.
Planul fiscal depus anul trecut de România la Bruxelles cuprinde un set de măsuri economice și bugetare pe care guvernul și le-a asumat pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până la 3% din PIB. Unele dintre aceste măsuri au fost deja bifate, iar altele încă așteaptă să fie transpuse în practică. În condițiile în care România continuă să se confrunte cu cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate, precum și a deteriorării competitivității costurilor, Comisia Europeană ne-a solicitat recent continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale. În acest context, Comisia Europeană a formulat pentru România o serie amplă de recomandări, care vizează atât echilibrarea finanțelor publice, cât și continuarea reformelor și a investițiilor. Concret, România trebuie:
- să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv;
- să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire;
- să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare;
- să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate;
- să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
- să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune;
- să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare;
- să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat;
- să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil;
- să continue decarbonizarea sectorului energetic;
- să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate;
- să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială.
După cum se poate vedea, viitorul guvern va avea în față o listă impresionantă de obiective pe care trebui să le atingă, iar misiunea sa va fi una extrem de complicată. Asta cu atât mai mult cu cât multe dintre acestea nu s-au regăsit încă pe lista de priorități a Guvernului demis și totul trebuie început de la zero.
