Cu o revenire destul de greoaie post-coronavirus, clienți afectați de inflație, una dintre destinațiile principale cu reputația la pământ și autorități depășite de situație, sectorul ospitalității încearcă să devină mai modern și mai atractiv.
După prăbușirea înregistrată în timpul pandemiei, cifrele din turism s-au întors cam în toată lumea la nivelurile dinainte de coronavirus, ba chiar le-au depășit. Nu însă și în România, unde anul trecut s-au înregistrat 12,6 milioane de sosiri în structurile hoteliere, dublu față de 2020 și cu 25% mai mult decât în 2021, dar încă sub nivelul record de 13,4 milioane înregistrat în 2019.
Dacă numărul de turiști români a depășit în 2022 nivelul din 2019 (10,9 milioane față de 10,7 milioane), mai avem mult de recuperat în ceea ce privește vizitatorii de peste granițe (doar 1,7 milioane anul trecut, comparativ cu 2,7 milioane în 2019). Și pe categorii de destinații evoluțiile au fost diferite. Dacă stațiunile balneare au egalat nivelul de sosiri din 2019, iar unitățile de cazare din zona litorală și din cea montană l-au depășit cu 13%, respectiv 6%, în Delta Dunării sosirile în hoteluri și pensiuni au fost anul trecut cu o treime mai mici decât în ultimul an înainte de COVID, în timp ce în București și reședințele de județ s-au cazat cu peste 800.000 (sau 13%) mai puțini turiști.
Evoluția dezamăgitoare față de 2019 se accentuează atunci când ne uităm la numărul de nopți petrecute de turiști – 27 de milioane anul trecut, cu 10% mai puțin decât înainte de pandemie, cu 6% scădere pentru români și 30% pentru străini. Aici au pierdut inclusiv stațiunile balneare și cele de la mare, cu un număr total de înnoptări cu 13%, respectiv 6% mai mic decât în 2019.
Motive de pesimism
În plus, anul trecut, deși toate celelalte tipuri de destinații interne au crescut față de 2021, Litoralul și Delta au scăzut. În stațiunile de la Marea Neagră s-au vândut în 2022 cu aproape jumătate de milion (sau peste 10%) mai puține nopți de cazare decât în 2021. De vină au fost deja celebrele controverse privind prețul șezlongurilor, al parcării, lățimea și calitatea noilor plaje, însă probabil și ridicarea restricțiilor din anumite destinații externe. Surse din zona Constanța spun că, bazându-se pe informațiile de până acum, se pare, totuși, că Litoralul își revine în acest an. Asta în ciuda unei nou-apărute probleme de imagine, cea privind calitatea apei.
În ciuda unor astfel de vești, Alin Burcea, CEO-ul agenției Paralela 45 și prim-vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) nu este, însă, prea optimist în ceea ce privește viitorul turismului autohton: „Litoralul are în continuare o reputație proastă, nemeritată, aș zice, în timp ce în zona de munte avem din ce în ce mai multe probleme cu lipsa zăpezii”. Nici modul în care acționează autoritățile nu generează prea multă încredere. „Apele Române nu sunt în stare să găsească câteva echipamente care să mărunțească scoicile de pe plajele pe care le-au extins și nu se face nimic pentru atragerea turiștilor străini. Până când nu se va înțelege că nu poți avea buget de promovare a unei țări de un milion de euro pe an lucrurile vor rămâne la fel”, consideră el.
Pro și contra vouchere
Incapacitatea sectorului turistic autohton de a reveni, încă, la nivelurile pre-pandemice este cu atât mai surprinzătoare cu cât în perioada 2021-2022 li s-au distribuit bugetarilor vouchere de vacanță, valabile doar în unitățile de cazare din România, în valoare totală de aproape cinci sute de milioane de euro. Suma, chiar dacă nu a fost consumată încă în totalitate din diverse motive, s-a transformat într-o infuzie serioasă de venituri pentru hotelierii autohtoni. „Programul a avut un real succes, datorită lui foarte mulți români au mers prima oară în viață în vacanță. În plus, în primii doi ani de aplicare, numărul structurilor de cazare autorizate a crescut semnificativ, și nu pentru că s-ar fi investit peste noapte în sectorul turistic, ci pentru că, stimulate de potențialii clienți cu vouchere, au ieșit din zona spațiilor ilegale”, spunea recent într-o conferință Dumitru Luca, președintele ANAT.
Nu toată lumea vede beneficiile tichetelor de vacanță. „Nu este exclus ca, de fapt, exact existența acestor vouchere să fi dus la revenirea sub așteptări a sectorului turistic. Multe unități au crescut prețurile, mizând pe faptul că bugetarii nu se vor uita prea mult la acest aspect având în vedere că nu scoteau bani din buzunar. Am competitori din zonă care aproape le-au dublat. Și au avut, de foarte multe ori, dreptate – bugetarii au venit chiar și la aceste prețuri semnificativ mărite. În același timp, tarifele de cazare crescute i-au ținut deoparte pe unii dintre clienții fără vouchere, care au ales fie să meargă în străinătate, fie să rămână acasă”, spune, sub protecția anonimatului, proprietarul unei pensiuni din Băile Govora.
Probabil că a doua variantă, cea a renunțării la unele vacanțe sau ieșiri de week-end pentru cei care nu beneficiază de tichete de vacanță, este cea reală, cel puțin pentru anumite categorii de turiști. Cel puțin așa par să indice statisticile, care arată că dacă numărul concetățenilor care au călătorit peste granițe cu avionul a fost în 2022 cu numai 3% mai mic decât în 2019, cel al celor care au făcut același lucru cu mijloace de transport rutiere a fost semnificativ mai mic (10,2 milioane față de 15,7 milioane în 2019, respectiv cu 35% mai puțin). De fapt, nici nu este de mirare: la o inflație de peste 16% în 2022, multe familii din clasa de mijloc (care formează grosul turiștilor atât pe plan intern, cât și extern) au fost nevoite să renunțe măcar la o parte din vacanțe.
Investitorii nu mai așteaptă
Poate oare un proiect de lege adoptat tacit de Senat în urmă cu circa o lună să contribuie la majorarea fluxului de turiști autohtoni către hotelurile și pensiunile din țară? Este vorba de un act normativ care, dacă ar trece și de Camera Deputaților, ar forța Guvernul să finanțeze tichete de vacanță și pentru personalul din sectorul privat. „Efortul bugetar pentru acordarea de vouchere de vacanță celor circa 4,2 milioane de salariați din sectorul privat este de circa 6,09 miliarde de lei. Însă efectul este unul pozitiv, deoarece estimăm că din această sumă circa 60-65% se va întoarce la bugetul de stat sub formă de TVA, taxe, impozit pe salarii, impozit pe profit etc.”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor, un grup de peste 100 de parlamentari de la PNL, PSD și UDMR.
Până atunci, mulți antreprenori din zona turistică au decis că nu mai trebuie să aștepte după autorități. Sunt în desfășurare multe investiții, atât în structuri noi, cât și în renovarea și modernizarea unora deja existente, și la munte și la mare, spun multiple surse din domeniu. Unul dintre cele mai mari proiecte este Axxis Nova Resort & Spa, un complex ce se ridică pe malul mării, în Mamaia Nord, și care va conține un hotel de cinci stele (Axxis Mundi), șase blocuri cu apartamente de lux, spa cu piscină interioară și exterioară, terenuri de volei, tenis și fotbal, plajă privată. O investiție estimată la 150 de milioane de euro, din care un sfert pentru unitatea de cazare. „Suntem deja curtați de patru-cinci lanțuri hoteliere internaționale. Dacă la început nu ne-am imaginat această posibilitate, iată că acum suntem în discuții”, dezvăluia în toamna anului trecut dezvoltatorul complexului, omul de afaceri constănțean Florin Cârstocea. Ceva mai recent, presa a relatat că unul dintre cei cu care acesta negociază operarea viitorului hotel era grupul Hilton.
Și în zona de munte se pariază pe lux. Peștera Wellness & Spa, un hotel de 5 stele amplasat lângă actualul Hotel Peștera din Bucegi, ar urma să fie inaugurat în vara lui 2024 după o investiție de 15 milioane de euro din partea proprietarilor, familia Calcan. Iar lista investițiilor majore de-abia lansate sau recent inaugurate continuă: hotelul de 5 stele Radisson Blu Aurum a fost deschis în toamna lui 2022 în Brașov, costurile totale fiind estimate la 17 milioane de euro, Construcții Erbașu va construi un hotel cu 280 de locuri, în valoare de circa 12 milioane de euro, în centrul Oradei, iar în Cavnic se vor investi 6 milioane de euro într-un complex turistic de lux, Royal Alpin Crown, în imediata apropiere a pârtiilor de schi. Acum doar timpul ne va putea spune dacă astfel de proiecte vor fi sau nu suficiente pentru a crește gradul de atractivitate a turismului autohton.
