Comisia Europeană a transmis recent că a decis să nu prelungească măsurile de urgenţă introduse anul trecut pentru a proteja consumatorii de creşterea preţurilor energiei, adăugând că aceste măsuri au contribuit la calmarea pieţelor europene de energie electrică. România a luat două mari măsuri în această privință, una dintre ele determinând un adevărat paradox pe piața energiei. Este vorba despre plafonarea prețului la energie, care acum este la un nivel mult mai ridicat decât prețurile de pe piața liberă. Paradoxal, deși energia s-a ieftinit masiv între timp, plătim facturi mai mari din cauza măsurilor de sprijin luate de Guvern, care țin prețul sus prin intermediul plafoanelor impuse.
După o perioadă în care efervescența de pe piața energiei s-a calmat puternic, Comisia Europeană a ajuns, într-un final, la concluzia că măsurile de urgență luate pentru protejarea consumatorilor trebuie retrase pentru că nu mai au rost, dat fiind faptul că prețurile la energie au scăzut semnificativ. Una dintre aceste măsuri, luate și de România, a fost plafonarea prețurilor la curent electric, măsură la care Guvernul României are în plan să renunțe. Și asta nu doar că nu mai are niciun rost menținerea ei, dar s-a ajuns în paradoxala situație ca această măsură să facă mai mult rău, întrucât prețul de pe piața concurențială este mult mai mic decât prețul plafonat la care românii plătesc facturile. Ba mai mult, s-a ajuns chiar în situații în care prețul energiei electrice să ajungă în teritoriu negativ pe piața spot. Din cauza consumului scăzut, strict teoretic, producătorii au ajuns să fie cei care plătesc pentru a li se consuma energia.
Așadar, măsura plafonării este una care nu doar că nu se mai justifică, dar menține artificial un preț ridicat al energiei, în condițiile unor ieftiniri masive, motiv pentru care, la scurt timp după recomandările făcute de Comisia Europeană, au apărut informații potrivit cărora Guvernul ia în calcul ridicarea plafonării prețurilor la energie. Despre această decizie analistul Adrian Negrescu este de părere că ar fi trebuit luată deja de când prețul curentului electric a început să scadă masiv, întrucât plafonarea menținută de Guvern nu face altceva decât să susțină artificial un nivel ridicat al prețului pe care românii îl achită lună de lună prin intermediul facturilor la curent.
Același lucru este valabil și în cazul prețului la gaze, unde prețul „subvenționat” a devenit mai mare decât cel nesubvenționat. „O potențială eliminare a subvenției pentru gaze probabil că va aduce un preț undeva cu vreo 5% mai mic decât există în momentul de față, ținând seama de evoluțiile sau potențialele evoluții pentru următorul an gazier”, a explicat Dumitru Chisăliţă, președintele Asociației „Energie inteligentă”.
Cu toate acestea, deși situația renunțării la plafoane și subvenții poate părea simplă, lucrurile sunt mai complicate. Trecerea de la preţurile plafonate stabilite administrativ la cele de piaţă nu se poate face peste noapte, astfel că ieşirea din schemele de plafonare nu trebuie să aibă loc fără un mecanism eficient de protejare a consumatorilor vulnerabili, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Un aspect extrem de important al acestei tranziții ține de faptul că, cel puțin până acum, decontările de la stat s-au derulat într-un ritm destul de greoi, iar o mare parte din sume încă nu s-au plătit. Altfel spus, plafonarea a fost făcută, cel puțin până acum, pe spatele furnizorilor și producătorilor de energie, forțați să intre pe banii lor în hora plafonării decisă de stat. „Furnizorii au restanţe importante neachitate pentru anul 2022, deşi am ajuns deja în luna iunie 2023. Această situaţie creează o problemă serioasă de lichiditate pentru operatorii din piaţă,” spune Dana Dărăban, care insistă pe faptul că renunțarea la plafonare trebuie făcută în paralel cu crearea unui mecanism de protejare a consumatorilor vulnerabili.
Și pentru că tot vorbim despre distorsiunile create de măsurile de urgență de pe piața energiei, trebuie precizat faptul că nu doar plafonarea a dus la efecte nedorite în piață precum cel prezentat mai sus. Subvențiile și ajutoarele acordate de la buget au fost unul dintre elementele care au dus la o creștere uriașă a deficitului bugetar în prima jumătate a acestui an, fapt care a dus la un dezechilibru bugetar continuu. Astfel, conform ultimelor cifre de la Ministerul de Finanțe, schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici a reprezentat aproape o treime din volumul total al subvențiilor acordate de stat, sumele depășind nivelul de 2,1 miliarde de lei.
