Capitala și două metropole din fostul Imperiu Austro-Ungar se luptă pentru prima poziție în topul celor mai dezirabile localități mari din România. Clasamentul a fost realizat de noi pe baza a 13 criterii dintre cele mai diverse și, deși este bazat în mare parte pe statistici și date oficiale, conține, desigur, și o doză de subiectivism.
Într-un loc e curățenie, liniște și centrul istoric e o bijuterie, dar viața e cam plictisitoare și salariile sunt mici. În altă parte viața e mult mai trepidantă, veniturile sunt mari, dar e aglomerație, cam frig și prețurile imobiliarelor rivalizează cu cele din Viena. Asta în timp ce în alt oraș salariile sunt în creștere, e plin de tineri și de evenimente, locuințele sunt relativ ieftine, dar poziția geografică este descurajantă pentru cei ce își doresc ieșiri în week-end sau concedii auto la mare sau în străinătate.
Este clar că niciun mare oraș din România nu poate fi considerat locul ideal în care să trăiești. Fiecare are părțile lui mai bune, dar și destule defecte. În plus, fiecare dintre noi are propria viziune, propriul stil de viață și propriile interese, așa că ceea ce pentru unii ar putea să conteze foarte mult altora li s-ar părea irelevant. De aceea, în realizarea topului celor mai bune orașe au fost luate în calcul o serie de criterii foarte diferite, de la venituri la sistemul de sănătate, de la posibilitățile de petrecere a timpului liber la calitatea aerului și de la infrastructura de transport la rata infracționalității.
Podium previzibil
În ciuda aglomerației, zgomotului, poluării aerului ori problemelor legate de infrastructura de utilități, Bucureștiul a reușit să strângă suficiente puncte pentru a ocupa primul loc în clasament. Nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere că este de departe cel mai important centru economic al țării, cu cele mai mari salarii și o rată a șomajului infimă, cu un sistem de sănătate decent, câteva universități de top, o viață culturală foarte activă și un acces foarte bun la infrastructura de transport aeriană, feroviară și rutieră (pe lângă cele trei autostrăzi deja existente până la Constanța, Pitești și Ploiești, la finalul acestui an Capitala ar urma să fie legată prin drumuri de mare viteză și de Craiova și Focșani).
Poate un pic surprinzător, pe poziția secundă, la distanță destul de mică de prima treaptă, se găsește Timișoara. Orașul din Banat a fost într-adevăr perceput în anii ’90 și 2000 ca al doilea centru urban al țării, însă în ultima vreme a fost devansat în ochii publicului de Cluj Napoca. Totuși, cu ajutorul punctajului mare acumulat la mai toate capitolele, metropola de pe Bega a reușit să-și depășească din nou rivalii.
Asta cel puțin în clasamentul nostru, unde Clujul ocupă a treia poziție, cu punctaj aproape maxim la majoritatea criteriilor, însă cu penalizări în zona de imobiliare și în ceea ce privește clima. Conform calculelor Storia.ro, prețul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi din Cluj a fost în noiembrie 2024 de aproape 3.000 de euro, semnificativ mai mare decât în orice altă localitate luată în calcul (în general nivelul fiind de 1.600-1.700 de euro pe mp în București, Craiova, Timișoara, Oradea, Iași ori Sibiu, de circa 1.800 de euro pe mp în Constanța și de aproape 2.100 de euro pe mp în Brașov).
Cât despre climă, după cum spuneam mai sus, pentru unii ar putea fi un argument hotărâtor în a alege un anumit oraș, în timp ce pentru alții ar putea fi ceva foarte simplu de trecut cu vederea. „Am prieteni în București care îmi zic că le place Clujul, s-ar putea muta aici, că e mai curat, mai multă istorie, mai multă natură și salariile sunt uneori chiar mai mari decât ar primi în Capitală. Dar că nu suportă că e mai frig și plouă mai des decât la ei. Și nu-i prea înțeleg, noi ne-am obișnuit cu asta și nici nu mai băgăm în seamă vremea”, spune Adrian Grama, manager într-o firmă de construcții din orașul de pe Someș.
Un trio divers
Urmează în clasament, aproape la egalitate, Oradea, Constanța și Sibiu. Primul oraș a pierdut unele puncte din cauza nivelului redus al salariului mediu și a vieții culturale nu tocmai palpitante și a luat note peste medie în ceea ce privește rata mică a șomajului, accesul la obiective turistice, calitatea aerului, rata scăzută a infracționalității ori clima. „Oradea este foarte OK dacă îți place liniștea și nu te deranjează să câștigi mai puțin decât la Cluj ori în Capitală. Dacă te plictisești repede și vrei bani mai mulți, nu e de tine”, sintetizează situația Dragoș Pop, angajat al unei multinaționale din localitate.
Tot șomajul mic și clima, dar și infrastructura de transport decent dezvoltată au adus puncte peste medie Constanței, care a fost penalizată, însă, din cauza pieței imobiliare destul de scumpe și ratei surprinzător de reduse a investițiilor străine pe cap de locuitor (circa 1.150 de euro la nivel județean, cam la același nivel cu Galați și Bacău și de două-trei ori mai puțin decât în Timiș, Bihor, Brașov ori Mureș).
Sibiul a punctat destul de bine la criteriile economice, la viața culturală, la turism, piața imobiliară destul de ieftină ori transportul rutier, însă a pierdut unele puncte din cauza legăturilor feroviare proaste și a climei (având una dintre cele mai scăzute temperaturi medii anuale în rândul orașelor mari din România). „Din punctul meu de vedere este cel mai bun loc să trăiești la noi, cu destul de multe oportunități pe piața muncii, multă istorie, muntele la doi pași și o viață suficient de trepidantă. Iar dacă vrem ceva mai mult, ne urcăm în mașină și într-o oră și jumătate de condus relaxat pe autostradă suntem la Cluj”, spune Ana Fodor, care locuiește într-unul din cartierele noi, construite pe drumul spre Cisnădie.
O mică surpriză
Top 10 este completat, în odine, la destul de mică distanță unul de celălalt, de Iași, Brașov, Târgu Mureș și Arad. Poate părea un pic surprinzătoare clasarea orașului de pe Bahlui atât de sus, însă în ultimii ani acesta a făcut progrese semnificative atât din punct de vedere economic (având, însă, încă mult de recuperat din punct de vedere al investițiilor străine și al PIB-ului per capita), cât și la nivelul imaginii. Iașiul se remarcă și la capitolul sănătate, educație ori piață imobiliară destul de ieftină și are al treilea aeroport din țară ca mărime, însă poziția geografică excentrică și lipsa autostrăzilor îl face să piardă puncte importante.
Nu e nevoie de prea multe explicații pentru pozițiile fruntașe ocupate de celelalte trei orașe, toate situate în interiorul arcului carpatic și toate având caracteristici economico-sociale destul de asemănătoare. Cu o mențiune în privința Brașovului – lipsa autostrăzilor, aeroportul încă operând mult sub capacitatea prognozată și a doua cea mai scumpă piață imobiliară din țară, dar și sistemul universitar, de sănătate ori cultural sub cel al unor localități relativ la fel de mari au umbrit o parte din avantajele de necontestat ale metropolei de sub Tâmpa.
Orașele de pe celelalte locuri pot fi văzute în clasamentul alăturat și, după cum se poate observa, nu prea sunt surprize semnificative. Cât despre acest exercițiu, din el se pot trage mai multe concluzii. Însă probabil că cea mai importată ar fi că, în ciuda progreselor uneori fulminante făcute de unele localități și regiuni adiacente, România este încă împărțită în câteva mari zone urbane, în care se trăiește din ce în ce mai aproape de standardele europene, și restul țării, în care mai este încă mult de recuperat.
Topul celor mai bune orașe în care să trăiești
Pe baza calculelor Income Magazine, care au luat în considerare criterii din economie, sănătate, educație, cultură, infrastructură, mediu și turism, așa arată clasamentul celor mai mari 25 de orașe românești din punct de vedere al oportunităților economice și al calității vieții.
- București 3,96
- Timișoara 3,84
- Cluj Napoca 3,65
- Oradea 2,97
- Constanța 2,96
- Sibiu 2,93
- Iași 2,68
- Brașov 2,68
- Târgu Mureș 2,65
- Arad 2,61
- Craiova 2,52
- Ploiești 2,50
- Bacău 2,45
- Pitești 2,40
- Satu Mare 2,40
- Galați 2,32
- Baia Mare 2,30
- Râmnicu Vâlcea 2,21
- Buzău 2,16
- Brăila 2,09
- Suceava 2
- Drobeta Turnu Severin 1,97
- Botoșani 1,95
- Bistrița 1,91
- Piatra Neamț 1,84
Metodologie
Orașele luate în calcul în realizarea clasamentului au primit note de la 1 la 5 pentru fiecare dintre următoarele criterii: PIB pe cap de locuitor, salariu mediu, rata șomajului, investiții străine per capita (pentru cei patru indicatori au fost utilizate, cu excepția Bucureștiului, datele la nivel județean), calitatea sistemului de sănătate, poziția universităților locale în topul internațional, numărul și calitatea evenimentelor culturale, prețurile locuințelor, accesul la infrastructura de transport (fiind alocate puncte pentru existența unui aeroport și numărul și varietatea curselor aeriene, pentru accesul la rețeaua de autostrăzi și la principalele magistrale de cale ferată), rata infracționalității, climă, calitatea aerului și accesul la zone turistice (fiind alocate puncte pentru calitatea și varietatea obiectivelor turistice locale și distanța până la mare, munte, respectiv granița de vest). Locul în top a fost stabilit de media punctelor obținute în funcție de cele 13 criterii enumerate mai sus.
