Eduard Ștefan este elev în clasa a V-a la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din Caracal și a câștigat Premiul I și medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică „Copernicus”, desfășurată la New York, unde a obținut cel mai mare punctaj din categoria sa. Cu alte cuvinte, Eduard Ștefan nu rezolvă orice feld e probleme la matematică, ci undele complexe, pe măsura minții extraordinare pe care o are.
Deși performanța ar putea părea rezultatul unei rigori impuse, povestea lui Eduard este mai degrabă una despre curiozitate, disciplină și bucuria descoperirii. „Mi-am descoperit pasiunea pentru matematică datorită învățătoarei mele, dar am dezvoltat-o singur. Mă atrag problemele dificile, pentru că mereu îmi pun mintea la contribuție ca să le dezleg”, spune el cu simplitate.
Acest fel de a privi învățarea l-a transformat într-unul dintre finaliștii campaniei „100 de tineri pentru dezvoltarea României”, derulată de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Programul reunește elevi și studenți care prin performanțele lor aduc valoare reală societății, copii și adolescenți care, dincolo de acumularea de rezultate notabile, demonstrează în tot ce fac că gândesc diferit.
Dar povestea lui Eduard merge acum mai departe, dincolo de competiții. El face parte dintr-o cercetare științifică unică în Europa Centrală și de Est: studiul „Tiparul neurocognitiv al excelenței românești”, realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, în parteneriat cu BrainMap Neuroscience.
Cercetarea analizează activitatea cerebrală a tinerilor cu potențial înalt, folosind electroencefalografie cantitativă (qEEG), o metodă care permite vizualizarea în timp real a activității neuronale. Practic, cercetătorii pot observa cum reacționează creierul atunci când copilul gândește, se concentrează sau procesează informația.
„Putem vedea activitatea electrică pe toate cele 47 de arii ale creierului. Fiecare dintre ele se ocupă cu o funcție diferită, de la atenție, la procesare vizuală sau coordonare motorie. Dacă o zonă este afectată, funcția corespunzătoare poate fi deficitară”, explică Adela Bălașa, tehnician neurofeedback în cadrul studiului.
Obiectivul este de a înțelege cum funcționează mintea celor care ating performanțe înalte și cum poate fi sprijinit acest proces. Este un pas important pentru cercetarea și educația din România, care trece astfel de la evaluarea talentului prin rezultate la investigarea științifică a mecanismelor cognitive care îl generează.
Pentru părinții lui Eduard, acest proiect aduce un tip de înțelegere diferit. „Este o oportunitate foarte valoroasă să înțelegem cum gândește Edi, să-i aflăm punctele forte și să știm cum îl putem sprijini mai bine”, spune mama sa, Anca Ștefan. Tatăl, Valentin, adaugă cu un zâmbet reținut: „Noi avem mai multe emoții decât el. Întotdeauna a fost calm și sigur pe el.”
Dincolo de mândria locală, cazul lui Eduard este un exemplu despre cum ar trebui înțeleasă performanța în secolul XXI. Studiile recente publicate în Science arată că performanța timpurie nu garantează excelența la maturitate și că viitorii inovatori sunt cei care explorează, nu cei care se specializează prea devreme. În acest context, cercetarea Fundației Dan Voiculescu deschide o perspectivă nouă: să înțelegi cum gândesc copiii de excepție pentru a-i ajuta să crească echilibrat și nu într-un mediu ale cărui singure criteriid e valoare sunt câștigarea competiției.
De altfel, dacă îl întrebi despre pasiunea lui, Eduard nu va aduce în discuție premiile, ci va vorbi despre bucuria pe care o aduce descoperirea. Îi place să găsească logica din spatele numerelor și visează să devină om de știință, „cunoscut pentru problemele care par nerezolvabile”. Este, poate fără să știe, parte dintr-o generație care ar putea schimba modul în care România privește educația, performanța și potențialul.
Cercetarea la care participă nu urmărește doar minți strălucite, ci încearcă să ofere un răspuns simplu și important: ce anume face ca un copil curios să devină un adult de excepție.
