În cadrul Conferinței România Inteligentă „Acasă în siguranță – Harta dinamică a zonelor de risc din România”, organizată la Galați de Antena 3 CNN în colaborare cu Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, a tras un semnal de alarmă cu privire la efectele schimbărilor climatice în România și la nivel european.
„În 15 aprilie 2025, Organizația Meteorologică Mondială a publicat raportul stării climei în 2024 pentru Europa, inclusiv pentru România. Ne arată 550 de dezastre datorate evenimentelor meteorologice, fie că vorbim de valuri de căldură, fie că vorbim de inundații, secete, incendii de vegetație, cu 150 mai mult decât în 2023 și nici România nu face excepție”, a arătat Elena Mateescu.
Șefa ANM a amintit că Europa a trăit cel mai cald an din istorie în 2024, iar trendul pare a se continua. „Ne aducem aminte, în întâlnirile anterioare, când anticipam posibilitatea ca 2024, și în țara noastră, să fie cel mai cald din istorie și 2025 să continue seria. Și s-a și confirmat: 2025 a început în aceeași tendință, cu o lună ianuarie care, în mod tradițional, ar trebui să fie cea mai rece lună a anului și a anotimpului de iarnă în țara noastră. A fost a treia lună cea mai caldă. Faptul că înregistrăm ultimii 13 ani din 2012 cei mai calzi ani din istoria măsurătorilor meteorologice și în țara noastră – și vorbim de șiruri consecutive de mai mari de 100 de ani, începând din 1900 și până în prezent – ne arată faptul că ultimul deceniu a depășit toate recordurile. Ceea ce a însemnat, de altfel, mai multe fenomene extreme și mai intense”, a precizat ea.
Elena Mateescu a punctat și un element care complică gestionarea riscurilor climatice. „Observăm o variabilitate nu numai la nivel continental, dar și în interiorul țării noastre, de la o regiune la alta. După vara cea mai caldă din 2024 și în țara noastră, cu fiecare lună din vară – cele mai calde luni: iunie, iulie și august – cu mai mult de 3° abatere față de normalul termic al acestor luni de vară, luna septembrie ne-a adus, din păcate, mai ales în această zonă unde astăzi ne aflăm, fenomene care au afectat nu numai bunurile materiale, dar din păcate și pierderea de vieți omenești.”
În contextul intensificării acestor fenomene, directorul general al ANM a vorbit și despre necesitatea dezvoltării mecanismelor de intervenție și a sistemelor de avertizare: „Cantitățile de precipitații despre care s-a vorbit aici devin valori uriașe pe secvențe foarte scurte de timp. Putem să avem, atunci când emitem acele avertizări meteorologice de tip nowcasting, de cod roșu, cu un grad de anticipație de 0 până la 6 ore, valori de 100 l sau peste 100 l/m² în mai puțin de 1, 2, 3 sau 12 ore, ceea ce face ca, într-adevăr, cantitatea uriașă de apă să genereze acele inundații la scară locală. Și atunci, sigur că da, trebuie să facem în așa fel încât să fim pregătiți pentru ceea ce înseamnă protejarea vieții oamenilor, în primul rând, și desigur a bunurilor, ulterior.”
Elena Mateescu consideră că, pentru a face față la toate aceste provocări, este nevoie în primul rând de conștientizarea situației. „Ceea ce observăm de la an la an, așa cum o spun de fiecare dată, este că fiecare lună, anotimp sau an doboară recordurile înregistrate anterior. Și mai mult decât atât, fenomenele specifice de vară devin deja o obișnuință mult mai devreme, în lunile de primăvară, în sezonul de tranziție. Și vorbim de fenomene convective tocmai pe fondul încălzirii vremii. Pentru că întotdeauna căldura vine la pachet, din păcate, cu aceste fenomene și aduce averse torențiale, vijelii sau căderi de grindină”, a mai declarat directorul general al ANM.
