Mediul de afaceri din România este în secolul 21 şi politicile publice sunt în secolul 20, de aici avem plăţi ilicite, economia subterană sau ceea ce noi numim concurenţă neloială, a afirmat, miercuri, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR), Florin Jianu.
„O să vă spun un lucru cu care n-o să fiu foarte popular, şi anume faptul că mediul de afaceri din România este în secolul 21 şi politicile publice din România sunt în secolul 20. De aici avem de fapt această discrepanţă majoră în tot ceea ce se întâmplă şi ajungem la subiectul zilei, şi anume plăţi ilicite, economia subterană sau ceea ce noi numim concurenţă neloială. De foarte mult timp, colegii noştri din diverse organizaţii, fie că sunt transportatori, care, apropo, tocmai m-au anunţat pe grupul nostru de lucru că se pregătesc iarăşi să iasă în stradă pentru că sunt nemulţumiţi de concurenţa neloială şi de fapt că nu se face nimic în sfera concurenţei neloiale, până la cei din turism, din HoReCa, din comerţ, din service-urile auto. Şi ce spun de fapt antreprenorii? Antreprenorii spun în felul următor: ‘vorbim de plăţi digitale, vorbim de e-factură, vorbim de e-transport, de e-sigiliu ş.a.m.d., dar vorbim tot de întreprinzătorii cinstiţi'”, a spus Jianu, la o dezbatere pe tema soluţiilor digitale pentru combaterea economiei informale din România.
Potrivit acestuia, tot cei care făceau înainte factură, fac şi e-factură, tot cei care făceau transport legitim înainte fac şi e-transport etc.
„Cum reuşim de fapt ca prin politicile publice să ajungem la cei pe care nu-i vezi pe radar niciodată? Şi de fiecare dată când vorbim cu ministrul de Finanţe, cu ANAF, cu primul ministru al României, dânşii spun ‘sigur, vom combate evaziunea, mergem în control’. Chiar am avut un caz la un moment dat în care primul ministru ne-a spus ‘gata, trimitem controlul în HoReCa, în Suceava’ şi colegii din Suceava au zis ‘staţi aşa, că tot la noi veniţi!’. Deci, hai să ne punem de fapt de acord unde mergem în control, pe cine de fapt controlăm şi felul în care folosim politicile publice”, a susţinut acesta.
În context, şeful CNIPMMR a arătat că, de exemplu, platformele de turism ar trebui amendate şi nu agentul economic care apare înregistrat pe aceasta, deoarece poate să i se ceară un dosar digital pentru a se vedea dacă este autorizat.
„În ceea ce înseamnă acele platforme de turism, amenda să fie a platformei, nu a celui pe care îl urmăreşti la un moment dat şi pe care îl găseşti sau nu-l găseşti că-i înregistrat sau nu e înregistrat. Să fie direct a celui care înregistrează de fapt pe acea platformă firme care nu sunt conforme, care n-au autorizaţii, că nu e mare lucru să-i ceri un dosar digital şi să vezi de fapt dacă e autorizat sau nu e autorizat. Şi exemplele pot continua. Service-urile auto: au ajuns patronatele din service-urile auto să-i denunţe pe cei care fac reparaţii în curte, să facă ei poliţie în locul statului şi să spună ‘vedeţi că o reparaţie făcută în curtea omului înseamnă, de fapt, un accident în plus pe stradă’. Consecinţa: RCA-urile, mai scumpe, nimeni nu-şi permite ş.a.m.d. Deci, lucrurile astea sunt în lanţ”, este de părere Florin Jianu.
În opinia sa, trebuie „să ne uităm un pic şi la structura economiei şi la felul în care micii întreprinzători, microîntreprinderile pot să asimileze diverse politici publice”.
„Noi am făcut o analiză la nivelul Consiliului IMM-urilor după o lună de la implementarea noului Cod fiscal şi am văzut că 6 din 10 întreprinzători spun că le-au crescut costurile de conformare pentru e-factură. De ce? Pentru că au un grad scăzut de educaţie digitală şi atunci ei nu ştiu cum funcţionează lucrurile astea cu e-factura, deşi ele sunt simple pentru oameni educaţi, şi s-au dus la un contabil, la un auditor, la cineva care ştia, iar asta înseamnă costuri suplimentare. Cred că noi (…) ar trebui să ieşim cu nişte vouchere de digitalizare pe scară largă, pentru că şi asta e o problemă pe care noi o semnalăm. În momentul în care ieşi public şi spui ‘avem un program de susţinere a mediului de afaceri, beneficiari 100 de companii’. Păi, raportat la 1.000.000 de companii mai mult sau mai puţin înseamnă aproape nimic. Adică e probabil un program-pilot. Deci, haideţi să ne uităm şi în această sferă a gradului de educaţie a întreprinzătorilor”, a adăugat preşedintele CNIPMMR.
Jianu a propus un parteneriat pentru a aduce informaţia în rândul întreprinzătorilor.
„Iarăşi, că e aici domnul secretar de stat de la Finanţe, mai mergem în ţară, vorbim cu întreprinzători, cu preşedinţii noştri de IMM-uri din ţară, care ne spun ‘domnule, dar preşedinţii de la ANAF sau directorii nu ies să se întâlnească cu întreprinzători lună de lună, să le spună vedeţi, alo, conformare pe o anumită direcţie. Va intra în vigoare x, y’. Ceea ce vorbeam mai devreme şi cu domnul Creţu (Cătălin Creţu, General Manager Visa pentru Bulgaria, Croaţia, România şi Slovenia – n. r.), un parteneriat în care şi VISA şi noi, Consiliul IMM-urilor, şi BCR etc., ceilalţi aşa-numiţi factori de multiplicare, vectori de multiplicare care au capacitatea de a duce informaţia trebuie aduşi alături. Cred că aşteptările cele mai mari şi, dacă vreţi, parteneriatul cel mai puternic sau felul în care lumea va fi împinsă vine tot dinspre partenerii privaţi, pentru că ei au tot interesul să schimbe lucrurile. Ei au tot interesul să adopte tot ceea ce înseamnă tehnologie, educaţie, digitalizare etc. (…) Vom fi partenerii în continuare la tot ceea ce înseamnă analizele dvs. şi mai ales politici publice adecvate secolului 21”, a dat el asigurări.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, în colaborare cu Visa, a organizat, miercuri, o masă rotundă pe tema soluţiilor digitale pentru combaterea economiei informale din România.
