Actualitate

România renovată, un pariu de sute de miliarde de euro

Foto: iStock

Clădirile din jurul nostru, fie ele private sau în proprietatea statului, se schimbă în bine de la un an la altul. În ciuda evoluției pozitive, la ritmul actual vom avea nevoie de mai mult de trei decenii și de circa 200 de miliarde de euro pentru a le aduce pe toate la o stare decentă.

Doina s-a născut în București, a plecat de aici înainte de 1989, când avea doar zece ani, și locuiește de atunci în Statele Unite. A revenit în România în vizită în anii ‘90 și pe la începutul anilor 2000, dar apoi, din diverse cauze, nu a mai apucat să călătorească în țară până anul trecut. ”Amintirile mele despre spațiul public din România sunt colorate diferit. Cele mai vechi imagini, din copilărie, sunt cu străzi gri și întunecate. Când m-am întors în țară în vacanța de vară din 1991 încă domina griul, dar se vedeau și câteva pete de culoare. Vreo zece ani mai târziu se mai luminaseră lucrurile, apăruseră niște clădiri noi și se deschiseseră primele mall-uri și hipermarketuri, iar unele construcții vechi începuseră să fie renovate. Dar în 2023 am fost pur și simplu surprinsă de cât de mult se schimbase peisajul”, povestește ea.

Într-adevăr, pentru cei care locuiesc permanent în același loc evoluția este treptată și poate ușor să treacă neobservată. Dar pentru cineva care vine mai rar pe aici, modul în care arată astăzi casele, blocurile și restul de clădiri comparativ cu un deceniu sau două în urmă este evident diferit. Și nu e vorba doar de păreri subiective, ci de fapte susținute de statistici.

Calcule și estimări

Cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2023 românii au investit circa 31 de miliarde de lei (sau circa 6,25 miliarde de euro) în renovarea și întreținerea clădirilor (cu 7,5% mai mult decât nivelul de 29 de miliarde de lei atins în 2022, care a fost, la rândul lui, cu 20% mai mult decât cele circa 24 de miliarde alocate acestui sector în 2021). În total, e vorba de circa 57 de miliarde de euro pentru ultimii 15 ani. Și reparațiile capitale au crescut semnificativ ca valoare, cu 20% anul trecut și cu 26% în 2022 comparativ cu anul precedent. Nici suma și nici numărul acestora nu sunt precizate, însă, de INS.

Ni se spune, totuși, că circa 35-40% din totalul investițiilor în zona construcțiilor se alocă clădirilor nerezidențiale. Extrapolând, se poate concluziona că renovarea locuințelor a atras undeva la 3,6 miliarde de euro anul trecut și un total de circa 35 de miliarde de euro în ultimii 15 ani, în timp ce clădirile nerezidențiale au ”înghițit” cam 2,5 miliarde de euro în 2023 și cam 22 de miliarde de euro în perioada 2009-2023.

Marian Sasu este inginer constructor în București și spune că, la costurile din ultimul deceniu, renovarea unui apartament cu trei camere a însemnat, în medie, până la 10.000 de euro. ”Vorbim de zugrăvit și de schimbat gresia, faianța și obiectele sanitare în baie și bucătărie, folosind materiale medii din punct de vedere al prețului. Dacă umblăm și la instalații, înlocuim uși și geamuri sau pur și simplu alegem materiale mai scumpe costul poate crește, chiar semnificativ”, explică el. ”Dacă vorbim despre renovări exterioare, un termosistem complet (polistiren, amorsă, adeziv, dibluri, plasă și tencuială decorativă) se vinde cam cu 15-20 de euro pe metrul pătrat, iar manopera medie pe ultimii zece ani a fost, să zicem, undeva la 10-15 euro pe metrul pătrat. Se mai adaugă schelele, eventualele reparații ale fațadei. Cu alte cuvinte, pentru o casă unifamilială medie, cu etaj și trei dormitoare, vorbim despre alți circa 10.000 de euro pentru o renovare exterioară”, explică el.

Lucrurile se schimbă radical când vine vorba de clădiri nerezidențiale, fie ele unități de învățământ ori de cultură, spitale, spații comerciale ori clădiri de birouri. ”Sunt și proiecte mai mici de renovare, mai ales în mediul rural, cum ar fi modernizarea unui cămin cultural sau a unei grădinițe cu patru săli de clasă, care costă câteva sute de mii de euro. Însă se poate ajunge și ca o singură școală mai mare din mediul urban să fie renovată cu două-trei milioane de euro. Asta mai ales că există, din păcate, numeroase cazuri în care autoritățile contractante umflă prețurile investițiilor pentru a favoriza firmele de casă”, dezvăluie Marian Sasu.

Milioane de șantiere

Făcând o medie a costurilor, putem estima la 15.000 de euro valoarea fiecărui proiect de renovare pentru locuințe și la un milion de euro ale celor din zona non-rezidențială, Luând în calcul sumele calculate de INS, putem așadar trage concluzia că în ultimii 15 ani au fost reabilitate (total sau parțial) în România cam 2,3 milioane de locuințe și în jur de 22.000 de clădiri nerezidențiale.

Printre cele din urmă se află un număr semnificativ de grădinițe, școli și licee. ”Începem anul școlar cu peste 800 de unități de învățământ în proces de modernizare sau construcție”, dezvăluia recent ministrul educației, Ligia Deca. Costurile nu sunt menționate, însă componenta ”Școli Verzi” din PNRR, prin care se vizează reabilitarea sau construcția de unități de învățământ a alocat 225 de milioane către 227 de proiecte, adică în jur de un milion de euro pe școală.

Și în zona nerezidențială privată s-a investit și se investește încă masiv în reabilitări și modernizări. În majoritatea cazurilor este vorba fie despre clădiri vechi, care nu au mai fost niciodată renovate, fie despre unele construite în anii ‘90 sau 2000 și care nu se mai ridică la standardele actuale. Cele mai mari sume se alocă blocurilor de birouri și centrelor comerciale. Grupul austriac Supernova, de exemplu, anunța în urmă cu doi ani că va investi circa 40 de milioane de euro în modernizarea fostelor hipermarketuri Cora, în timp ce CPI Property a dezvăluit recent că urmează un upgrade la mallul SunPlaza din București.

Mai e mult până departe

Problema este că, în ciuda acestor realizări imposibil de contestat, suntem încă la mare distanță de a rezolva problema clădirilor în stare proastă. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), la finele lui 2023 existau în România 9,7 milioane de locuințe. Adică, scăzându-le pe cele construite sau reabilitate în ultimii 15 ani, ar mai fi încă de renovat vreo 6,4 milioane de case și apartamente. La ritmul din 2023 (când, potrivit calculelor noastre, au fost renovate în jur de 0,25 milioane de locuințe), ne-ar trebui 25 de ani și aproape o sută de miliarde de euro să ajungem la un fond locativ în stare bună și foarte bună. Timp în care, desigur, o parte din imobilele rezidențiale care astăzi sunt noi sau destul de proaspăt reabilitate vor avea, la rândul lor, nevoie de investiții.

Cât despre zona nerezidențială, aici statisticile sunt mult mai neclare și este greu de spus câte astfel de clădiri există. Știm că avem în zona publică circa 8.000 de unități de învățământ (unele cu două sau mai multe sedii), cam 700 de spitale (din care, iar, multe au mai multe clădiri), un număr incert de dispensare și policlinici, circa 3.000 de primării, cam 8.000 de cămine culturale, cam 2.000 de biblioteci, câteva sute de muzee, plus un număr greu de estimat de alte instituții de stat (cu sediile centrale și cele regionale, județene sau locale). Astfel că probabil că în total e vorba despre zeci de mii de astfel de edificii, dacă nu chiar de mai multe. Adică, luând în calcul estimările menționate mai sus, și aici ar mai fi de investit în renovări câteva zeci de miliarde de euro.

Suma nu ia în calcul, desigur, zona nerezidențială privată (magazine, depozite, unități de producție, clădiri de birouri etc.), care, deși în stare ceva mai bună, necesită și ea cheltuieli semnificative. Cu siguranță tot de ordinul zecilor de miliarde de euro. Astfel, concluzia este destul de simplă: dacă PIB-ul și veniturile nu vor continua să crească într-un ritm alert, strategia din era comunistă, când s-a investit puțin spre deloc în întreținerea și modernizarea fondului imobiliar, își va arăta efectele și pentru generațiile viitoare.

Cele mai recente știri

To Top