Adoptată în grabă, fără consultări cu cei afectați și fără o analiză de impact, noua taxă pe construcții speciale ar putea face mai mult rău decât bine. În schimbul unor venituri în plus la buget s-ar putea să ne trezim cu investiții blocate sau anulate și cu creșteri de prețuri.
Taxa pe construcții speciale, celebră mai ales ca „taxa pe stâlp”, a fost reintrodusă prin la fel de celebra ordonanță trenuleț adoptată la finele lui 2024. Inițial, valoarea ei era de 1,5% din valoarea respectivelor construcții, dar ea a fost redusă pe ultima sută de metri la „doar” 1%. Normele de aplicare nu sunt, bineînțeles, gata, așa că nu este 100% sigur pe ce obiective se va aplica noul impozit. Ceea ce se știe este că el va fi achitat în două tranșe, după 1 iulie, respectiv după 1 octombrie 2025, iar veniturile vor fi vărsate în bugetul de stat.
Conform ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, în primele trei luni ale anului se vor face analize cu toate industriile afectate. Printre ele, cele care dețin drumuri, infrastructură de energie sau de comunicații. ”Eu mi-aș fi dorit ca această analiză să se facă înainte de a se lua decizia, dar având în vedere restricțiile bugetare, s-a decis ca ea să se aplice de la 1 ianuarie”, explica Barna, care a mai dezvăluit și că revenirea la această taxă a fost făcută la recomandarea Băncii Mondiale.
Potrivit informațiilor disponibile, cota de 1% se va aplica asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se deduce valoarea celor pentru care se datorează impozit local pe clădiri către primării. Scăderea se aplică și în privința valorii construcțiilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. Pentru construcțiile aflate de în domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul va fi plătit de contribuabilii care au respectivele imobile în administrare, concesiune, folosință cu titlu gratuit sau au contracte de închiriere pentru ele, mai prevede ordonanța.
Prima încercare, succes sau eșec?
Prima taxă pe stâlp a fost introdusă la finalul lui 2013, pe vremea cabinetului condus de Victor Ponta, și s-a aplicat în perioada 2014-2016. Inițial, nivelul ei a fost stabilit la 1,5% din valoarea contabilă și Guvernul spera să obțină venituri suplimentare de circa 110 de milioane de euro pe an. Însă, potrivit unor informații oficiale, doar prima rată (reprezentând 50% din total) achitată de firme în 2014 a trecut de 200 de milioane de euro, depășind așadar cu mult așteptările autorităților.
În ciuda succesului din punct de vedere fiscal, impactul asupra finanțelor companiilor a fost evident unul negativ, așa că, în urma feedbackului primit, începând din 2015 nivelul s-a redus la cel actual (1%), iar din 2017 taxa pe construcțiile speciale a fost eliminată cu totul. Iar în 2019, fostul premier Victor Ponta (pe vremea aceea în opoziție) recunoștea că ideea din 2013 nu a fost cea mai fericită. „Am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine, așa că am decis să renunțăm la ea”, spunea el la acea dată.
Impact accentuat
Spre deosebire de varianta inițială din 2013, versiunea din 2024 a taxei pe construcții speciale este mai puțin îngăduitoare. Mai exact, nu se mai scade din valoarea acestora valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcții închiriate, luate în administrare sau în folosință ori aflate (sau care urmează să fie trecute) în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și nici valoarea construcțiilor agricole. În plus, nu se mai scade valoarea construcțiilor administrate de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, a celor deținute de structurile sportive și nici a celor situate în afara frontierei de stat a României (aici fiind incluse instalațiile de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, care sunt, desigur, înregistrate în evidențele contabile la valori foarte mari). Ceea ce va face, cel mai probabil, la creșterea sumelor datorate de companii.
O altă problemă, generată de ultima prevedere, este că ea se bate cap în cap cu Legea Offshore, care stipulează că regimul fiscal specific al domeniului va fi aplicat pe toată perioada derulării acordurilor petroliere în forma existentă la data de 1 ianuarie 2023, arată reprezentanții domeniului. În plus, „impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă”, consideră oficialii Federației Patronale a Energiei (FPE).
Miza și riscurile
Diverși experți au fost citați în ultima perioadă de mass media după ce au calculat, bazându-se pe datele existente, cam câți bani ar putea colecta statul din noua taxă. Fostul ministru de Finanțe Gheorghe Ialomițianu, de pildă, estima veniturile anuale la două-trei miliarde de lei, în timp ce consultantul fiscal Gabriel Biriș evalua suma adunată la un nivel similar (circa 500 de milioane de euro). Doar de la marile companii din energie se vor strânge mai mult de un miliard de lei, consideră brokerul Swiss Capital, cu cei mai mari contribuitori fiind Petrom (circa 430 de milioane de lei) și Hidroelectrica (circa 250 de milioane de lei).
Dacă se va transfera în prețurile finale, taxa pe stâlp ar putea duce la o majorare nu tocmai neglijabilă a acestora. Astfel, în cazul Petrom, la o cantitate de circa 4,5 miliarde de litri de combustibil vânduți anual în stațiile companiei ar rezulta o creștere de circa 10 bani pe litru, în timp ce taxa estimată pentru Hidroelectrica aplicată la cei circa 6.000 de GWh furnizați anual de companie ar aduce o creștere de circa patru bani pe KWh la consumatorul final.
„Cel mai probabil noul impozit se va reflecta în prețurile finale. Cred că doar în piețele foarte concurențiale companiile ar putea absorbi (în parte sau total) acest cost suplimentar”, arată Adrian Codirlașu, președinte CFA România. El mai spune că noua taxă pe stâlp nu este neapărat o surpriză: „Noi am spus încă din toamna lui 2024 că ne așteptăm la creșteri în zona impozitelor pe proprietate, care erau semnificativ mai mici comparativ cu cele pe muncă și capital.”
Atât cei direct afectați, cât și analiștii economici cred că, în schimbul banilor încasați, Guvernul crește presiunea pe niște domenii aflate deja în dificultate în ultimii ani. Federația Patronală a Energiei arată că noua taxă ”reprezintă o povară fiscală majoră, care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate”, printre potențialele efecte negative fiind descurajarea investițiilor, reducerea locurilor de muncă, creșterea prețurilor la consumator și impactul disproporționat asupra celor care au făcut investiții mari și pe termen lung.
Și Adrian Codirlașu crede că taxe de acest gen și mai ales lipsa de predictibilitate la nivel fiscal (cu noua taxă fiind anunțată cu doar câteva zile înainte să intre în vigoare) vor descuraja investițiile. „Avem nevoie de mai multă transparență și companiile au nevoie de timp pentru a se ajusta la noi reguli fiscale. Modul în care se procedează de obicei, cu identificarea celor care fac profituri mai mari și inventarea de justificări pentru a le aplica impozite suplimentare nu are cum să facă bine economiei”, spune el.
