Stabilitatea macroeconomică și politică, cât mai ales războiul din Ucraina au transformat România într-o destinație preferată pentru investiții. În ciuda lipsei de predictibilitate fiscală și a deficitului bugetar imens, investitorii străini consideră încă atractivă țara noastră, atât pentru relocarea unor puncte de lucru, cât și pentru deschiderea unora noi.
În 2022, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar de investiții străine directe (ISD) din Europa Centrală și de Est, după Polonia, iar printre statele din Europa de Sid și Est țara noastră a avut cea mai mare creștere anuală a proiectelor de ISD, de 86% comparativ cu 2021. Nivelul record la care s-a ajuns, de 10,04 miliarde euro, are o explicație simplă: vârful de ISD a fost susținut și de izbucnirea conflictului din Ucraina, care a fost urmat de înghețarea legăturilor economice ale Europei cu Rusia și, implicit, relocarea unor zone logistice de transport și de producție. Un exemplu de proiect mare derulat din aceste cauze este investiția Nokian Tyres, care a părăsit Rusia după conflict. Producătorul de anvelope derulează o inivestiție de 650 milioane euro la Oradea, unde urmează să fie deschisă o fabrică.
Anul trecut nu a reușit să repete perfomanța din 2022, iar valoarea ISD s-a ridicat la 6,58 miliarde euro, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR). În 2023 s-a înregistrat un recul al investițiilor străine la nivelul întregii Uniuni Europene, iar România nu a făcut excepție. Investițiile străine directe în Europa au scăzut în 2023 cu 4% față de 2022 și cu 11% comparativ cu nivelul înregistrat în 2019, chiar înainte de apariția pandemiei COVID-19, potrivit ediției 2024 a studiului anual EY European Attractiveness Survey, cea mai aprofundată și îndelungată analiză anuală a ISD în Europa.
Franța, Marea Britanie și Germania continuă să atragă cea mai mare parte a investițiilor străine directe și își păstrează primele trei locuri, reprezentând aproximativ jumătate din totalul proiectelor. Proiectele ISD au scăzut cu 5% (1.194 de proiecte) în Franța și cu 12% în Germania (733). Marea Britanie a contrazis această tendință și a devansat Germania urcând pe locul al doilea, cu o creștere de 6% a numărului de proiecte (985).
În ciuda speranțelor că investițiile străine directe în Europa își vor reveni după pandemie, creșterea economică lentă, inflația galopantă, creșterea accentuată a prețurilor la energie și un mediu geopolitic febril au provocat prima scădere a investițiilor străine directe în Europa din 2020.
„România a înregistrat un trend descendent de 13% ca număr de proiecte de investiții străine directe, un trend pe care îl observăm și la nivel european. Cu toate acestea, România se află pe locul 5 în Europa, după Spania, Ungaria, Serbia și Austria, ca medie a locurilor de muncă create per proiect. Sectorul industrial, transporturile și logistica sunt principalele domenii care atrag investițiile străine directe în România, datorită reorganizării lanțurilor de aprovizionare și relocalizării producției după perioada pandemiei. Chiar dacă există o scădere modestă în investițiile străine directe în 2023, perspectivele privind viitoarele investiții în România rămân optimiste, cu 67% dintre investitori anticipând o creștere a atractivității României în următorii trei ani”, notează în raport Bogdan Ion, EY Romania & Moldova Country Managing Partner.
Raportul arată că mai multe țări din Europa de Sud și de Est au beneficiat în mod semnificativ de pe urma reorganizării lanțurilor de aprovizionare și a readucerii activităților de producție pe piețele de origine de către companii. Numărul de proiecte de producție a scăzut ușor în întreaga Europă, dar s-au înregistrat creșteri în Spania, Turcia, Polonia, Italia, Serbia, Republica Cehă și Ungaria. Încetinirea investițiilor în sectorul digital și în cel al serviciilor pentru întreprinderi a avut un impact asupra investițiilor în țările pentru care aceste domenii sunt puncte forte tradiționale, cum ar fi Țările de Jos și Belgia.
Semne bune pentru 2024
Investițiile străine dau semne de revenire în acest an, cu o creștere de 35% în primele cinci luni, conform datelor BNR. Valoarea ISD din perioada ianuarie – mai 2024 a ajuns la 3,34 miliarde euro, semnificativ peste cea de 2,46 miliarde euro din aceeași perioadă a anului trecut. Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au totalizat valoarea netă de 2,93 miliarde euro, iar creditele intragrup au fost de de 412 milioane euro.
Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, un număr de 2.879 de societăţi cu capital străin au fost înfiinţate în România în primele cinci luni din 2024, în scădere cu 1,2% comparativ cu perioada similară din 2023. Cele 2.879 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de aproape 14,36 milioane dolari. În mai 2024 au fost înmatriculate 571 de societăţi cu participare străină, în scădere cu 8,9% faţă de mai 2023, cu un capital subscris de 1,95 milioane lei.
Pe domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (26% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,5% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (17,8%). La finele lunii mai 2024, în România existau 254.105 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la peste 70,64 miliarde dolari.
Deocamdată, șansele ca 2024 să consemneze investiții străine la o valoare comparabilă cu cea din 2022 rămân doar teoretice, dat fiind că investitorii se uită și la deficitul bugetar mare care va avea nevoie de corecție începând cu 2025, lucru cerut și de Comisia Europeană. Corecția probabil va fi făcută prin noi majorări de taxe și impozite, iar riscul ca aceasta să afecteze deschiderea de noi afaceri este destul de ridicat.
