Principalele organizații economice, instituții financiare sau entități specializate în analize și prognoze par să fi căzut de acord: în ciuda provocărilor și riscurilor, vom avea un an bun din punct de vedere economic. Însă diferențele regionale vor fi ușor de observat.
Nimeni nu știe, desigur, cu adevărat cum va arăta lumea în 2025, mai ales având în vedere că în ultimii ani afacerile și guvernele au avut de înfruntat o serie de provocări majore, de la pandemie și războaie la alegerea unor populiști în funcții importante, ceea ce a schimbat, în unele cazuri aproape fundamental, regulile jocului. Asta nu înseamnă, însă, că specialiștii nu încearcă, bazându-se pe datele la care au acces, să înțeleagă cum ar putea evolua economia mondială lumea din punct de vedere economic și care ar putea fi principalele provocări din acest punct de vedere.
De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) vede în prognoza sa de toamnă o creștere economică medie de 3,2% la nivel mondial în 2025 (același nivel cu cel atins în 2024), cu „bătălia împotriva inflației aproape câștigată”.
Experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cred și ei că economia globală urmează să reziste și în 2025, în ciuda unor provocări semnificative, cu PIB-ul mondial crescând cu 3,3% (față de 3,2% în 2024). Se preconizează, de asemenea, ca rata medie a inflației în statele membre să coboare de la 5,4% în 2024 la 3,8% în 2025, cu ajutorul politicilor monetare încă destul de restrictive din majoritatea țărilor. Asta în timp ce șomajul rămâne la cote reduse comparativ cu ratele istorice, iar creșterile semnificative ale salariilor a adus o majorare a puterii de cumpărare (care, cel puțin deocamdată, nu se manifestă neapărat și în zona consumului privat).
Pentru OCDE, creșterea în SUA va fi de 2,8%, în timp ce în zona euro ar trebui să ajungă la 1,3% (și la 1,5% în 2026). Asta în timp ce în Japonia PIB-ul ar urma să urce cu 1,5%, iar în China cu 4,7% (deși mare, rata e în scădere față de anii anteriori). „Economia globală s-a dovedit rezistentă, însă rămân provocări semnificative. Tensiunile geopolitice reprezintă riscuri pe termen scurt, datoriile publice sunt la un nivel înalt, iar perspectivele de creștere pe termen mediu sunt prea firave. Trebuie acționat pentru a securiza stabilitatea macroeconomică, prin reducerea ratelor de dobândă monetară într-un mod atent calibrat pentru a asigura scăderea și menținerea la cote joase a presiunii inflaționiste, dar și prin politici fiscale care oferă spațiu pentru viitoare cheltuieli. De asemenea, trebuie să intensificăm eforturile pentru educație și dezvoltarea abilităților pentru a majora productivitatea și a avea o fundație solidă pentru creștere”, a explicat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. Printre principalele provocări pe care le întâmpină statele membre ale OCDE (cele mai puternice economii din lume) se numără criza forței de muncă, care nu va face decât să se accentueze pe măsură ce populația statelor dezvoltate va continua să îmbătrânească.
Impactul Trump
Conform celei mai recente prognoze a S&P Global, „viitorul macroeconomic global depinde foarte mult de politicile noii administrații SUA”, mai ales că sunt așteptate schimbări semnificative în politicile fiscale, comerciale și de migrație de la Washington, modificări care sunt deocamdată neclare și în mare parte necunoscute. „Este mai ales greu de spus în ce măsură promisiunile din campanie se vor traduce în decizii guvernamentale și când se va întâmpla asta”, se arată în studiul citat. Incertitudinea menționată se răsfrânge și asupra altor economii aflate în mai strânsă sau mai puțin strânsă relație cu cea a SUA și, în funcție de ce va decide administrația Trump, am putea asista la schimbări (în rău sau în bine) în economii din tot restul lumii.
Una peste alta, S&P Global observă că în marile economii inflația pare să se îndrepte spre nivelurile țintite de băncile centrale, care, la rândul lor, continuă să-și reducă gradual ratele dobânzilor de politică monetară. Iar bazat pe ce se cunoaște până în prezent, experții firmei americane cred că în SUA ritmul de creștere economică va scădea ușor, până la 2%, înainte de a începe să urce din nou, în timp ce pentru zona euro va continua recuperarea treptată până la un nivel de majorare a PIB-ului apropiat de potențial. Asta în timp ce, cel mai probabil, ritmul de creștere din China se va reduce la 4% din cauza taxelor vamale suplimentare introduse de Statele Unite.
Alte economii importante vor avea performanțe amestecate, consideră S&P Global, cu Japonia urcând cu 1%, iar Marea Britanie cu circa 1,5%. Asta în timp ce economia Indiei va urca cu circa 7% pe an în următorii câțiva ani, performanță cu care alte piețe emergente, ca Brazilia, Mexic și Africa de Sud nu vor putea ține pasul (cu un ritm de creștere de numai 1,5-2%).
Prognoze (aproape) la indigo
Și Goldman Sachs Research crede că 2025 va aduce o evoluție solidă pentru economia mondială, cu Statele Unite depășind așteptările (cu plus 2,5%) și zona euro atingând un nivel de creștere mai modest, de numai 0,8%, asta și ca urmare a taxelor vamale anunțate de viitoarea administrație Trump. Aceleași taxe vamale ar putea avea un impact negativ și asupra produsului intern brut din China, care ar urma să urce cu circa 4,5%.
La nivel mondial, este așteptată o creștere medie de 2,7% (cam la același nivel cu cea calculată pentru 2024). „Piețele globale sau re-echilibrat. Inflația a continuat să scadă și se apropie de țintele băncilor centrale, iar asta sprijină în mod direct creșterea salariului real, deoarece ritmul de creștere a veniturilor a ajuns să fie mai mare decât cel de creștere a prețurilor. Mai mult, majoritatea băncilor centrale sunt acum implicate în procesul de reducere a ratelor dobânzilor spre niveluri mai apropiate de normal, ceea ce va stimula cererea”, spune economistul-șef al Goldman Sachs Research, Jan Hatzius.
Nu scăpăm de riscuri
Dar toate aceste prognoze ar putea fi date peste cap de o serie de evenimente în derulare sau de una sau mai multe „lebede negre” (cu care, din păcate, ne-am tot întâlnit în ultima vreme). Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, crede că principalele pericole la adresa stabilității economie regionale sau mondiale sunt reprezentate de potențiale escaladări în conflictele existente, mai ales în Orientul Mijlociu, care ar putea deregla piețele de mărfuri (mai ales cele petroliere), dar și de potențiale schimbări de politici publice în zona comercială sau industrială, care ar putea duce la scăderi de producție.
Datoriile guvernamentale sunt și ele o sursă de îngrijorare. „Este important să stabilizăm dinamica creșterii datoriilor și să refacem atât de necesarul spațiu fiscal pentru SUA și China. În plus, planurile fiscale curente nu dau semne că ar avea succes în reducerea ritmului de creștere a debitelor publice în alte state, în ciuda semnelor pozitive inițiale. Mai mult, sunt tot mai multe indicii că unele dintre ele sunt pe cale să-și piardă echilibrul”, afirmă Gourinchas. Nu în ultimul rând, riscurile de mediu (cum ar fi potențiale secete, inundații sau furtuni violente) trebuie luate și ele în calcul printre potențialele amenințări la adresa economiei în 2025.
