Într-o industrie sufocată de costuri energetice ridicate, importuri ieftine și incertitudine economică, siderurgia românească pare să fi ajuns la limită. Închiderea ArcelorMittal Hunedoara, blocajul de la Galați și producția la minime istorice conturează o imagine sumbră pentru unul dintre sectoarele importante ale economiei. Totuși, deși am intrat în 2026 cu o siderurgie aproape paralizată, există o speranță datorită noilor politici europene de protecție comercială. Cu toate că și acest context poate avea un rol, planurile lui Dorinel Umbrărescu de a prelua și reporni combinatele siderurgice par să aibă o explicație mult mai practică. Afacerile sale din infrastructura rutieră depind de cantități foarte mari de oțel: un kilometru de autostradă, fără poduri sau structuri speciale, poate consuma zeci de tone pentru armături și plase sudate. Astfel, ca principal constructor de autostrăzi din România, accesul sigur la oțel devine pentru Umbrărescu o miză strategică.
Anul 2025 a fost extrem de dificil pentru industria siderurgică din România. Combinatul ArcelorMittal Hunedoara și-a oprit definitiv activitatea în septembrie, iar ArcelorMittal Galați a intrat în procedură de concordat preventiv, ca ultimă soluție pentru a evita falimentul. Scăderea economică din statele Uniunii Europene, prețurile ridicate la energia electrică și presiunea importurilor mai ieftine au afectat puternic sectorul. Lucrurile par a se schimba în acest an, atât la nivel european, cât mai ales pentru piața românească.
O tranzacție cu miză mare
Primul combinat care și-a oprit activitatea anul trecut a fost ArcelorMittal Hunedoara, unul dintre numele istorice ale siderurgiei românești. Decizia de închidere definitivă, luată în toamnă, a fost justificată de lipsa perspectivelor de redresare economică și de costurile ridicate de funcționare. O posibilă relansare ar putea veni însă din partea omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care și-a exprimat intenția de a prelua combinatul. La finalul anului, ArcelorMittal a semnat un acord de principiu pentru vânzarea tuturor activelor către UMB Steel SRL, tranzacția fiind evaluată la 12,5 milioane de euro, fără TVA, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. „Oferta UMB, în ansamblul său, din perspectiva prețului, a perimetrului tranzacției (transferul integral al activelor deținute de societate și al obligațiilor și răspunderilor de mediu aferente), a intenției de a cumpăra activele «așa cum sunt, acolo unde sunt» (as is, where is) – cu un proces de due diligence limitat și cu garanții limitate din partea societății, precum și a disponibilității cumpărătorului de a finaliza rapid tranzacția, este apreciată ca răspunzând în mod adecvat intereselor actuale ale societății”, se arăta în raport.
Acordul semnat la 29 decembrie 2025 nu include echipamentele IT și software asociat și nu implică transferul salariaților, întrucât tranzacția nu vizează o unitate economică funcțională.
Finalizarea tranzacției rămâne condiționată de îndeplinirea unor pași formali, precum aprobarea în Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor până la 10 februarie 2026, obținerea autorizațiilor de reglementare și semnarea documentației definitive, cu termen de implementare până cel târziu la data de 1 iunie 2026.
O primă investiție strategică
Această intenție de preluare vine după ce la sfârșitul anului 2024. Dorinel Umbrărescu făcea primul pas pentru crearea unui grup siderurgic cu acționariat românesc. Atunci a luat o decizie surprinzătoare și a anunțat că preia combinatul Oțelu Roșu din Caraș-Severin, nefuncțional de mulți ani. Preluarea s-a făcut în urma unei licitații în care firma Eco Wind Power, controlată de antreprenorul Dorinel Umbrărescu, a fost unică ofertantă. Valoarea tranzacției a fost de 140 milioane de lei, aici fiind însă incluse și creanțele către ANAF ale fostului proprietar. Cu o istorie de 200 de ani, fiind cel mai vechi din țară, combinatul era închis din 2012. Aici se produceau țevi de oțel cu conținut scăzut, mediu sau ridicat de carbon și oțel aliat, pentru laminarea ulterioară a barei de armare din beton, sârmă și oțeluri speciale. Potrivit unei declarații făcute de fostul premier Marcel Ciolacu, care a vizitat combinatul imediat după preluarea lui de către Dorinel Umbrărescu, aici ar urma să fie investiți nu mai puțin de 300 de milioane de euro și se vor crea 600 de locuri de muncă.
Bătălia pentru Liberty Galați
În primăvara anului trecut, combinatul siderurgic Liberty Galați a intrat în procedura de concordat preventiv, ca ultimă soluție pentru a evita falimentul. La mijlocul lunii decembrie, Tribunalul Galați a emis o nouă rezoluție în dosar, în care judecătorul sindic a consemnat depunerea raportului administratorului concordatar privind stadiul procedurii, omologarea planului de restructurare și situația litigiilor. Instanța a stabilit termenul de 25 martie 2026 pentru verificarea stadiului procedurii și a cerut comunicarea raportului trimestrial către creditori. La peste nouă luni de la declanșarea concordatului, situația a rămas însă blocată: producția nu a fost reluată, iar planul de restructurare nu a înregistrat progrese. În acest context, statul român a decis să scoată la licitație internațională vânzarea combinatului Liberty Galați, alături de fabrica Liberty Tubular Products Galați. Pentru preluare au depus oferte Dorinel Umbrărescu și Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, iar prețul estimat al tranzacției este cuprins între 420 și 700 de milioane de euro. Alte două companii și-au exprimat interesul, însă doar pentru operarea combinatului prin contracte de tip tolling, un model în care investitorul nu cumpără activul, ci doar îl exploatează temporar, folosind capacitățile de producție contra unui tarif, fără a prelua datoriile sau obligațiile financiare existente. Autoritățile insistă însă asupra unei preluări integrale, pentru a rezolva problema datoriilor către ANAF și EximBank. De altfel, aceștia sunt de departe cei mai importanți dintre cei 1.197 de creditori pe care îi are în prezent combinatul.
