UE se pregătește să anunțe săptămâna viitoare o relaxare a regulilor privind ajutoarele de stat, în ideea de a ajuta guvernele să atenueze lovitura dată de majorarea prețurilor la energie, însă măsuri precum reducerea accizelor la combustibili și plafonarea prețurilor, deja implementate în multe state, combinate cu presiunea alegătorilor pe măsură ce partidele populiste de dreapta câștigă teren, riscă să crească vertiginos ajutoarele de stat și costurile fiscale dacă războiul se prelungește, au declarat mai mulți oficiali și analiști financiari europeni consultați de Reuters.
Economiile europene au un spațiu fiscal de manevră limitat, deoarece se confruntă cu un al treilea șoc economic din ultimii șase ani, după pandemia de COVID și criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina. Cu toate acestea, guvernele sunt presate pentru a-i proteja pe consumatori de creșterea prețurilor, în contextul în care anul următor vor avea loc alegeri în Franța, Italia, Spania, Polonia, Finlanda, Grecia și Slovacia.
‘După pandemie și șocul gazelor rusești, populațiile se așteaptă acum ca guvernele să intervină ori de câte ori intervine o criză’, a declarat pentru Reuters șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional, Alfred Kammer. ‘Această criză vine din exterior și afectează întreaga lume, dar cu toate acestea sunt așteptate măsuri de salvare’, a spus Kammer.
Potrivit Centrului pentru Energie Jacques Delors, 22 din cele 27 de țări ale UE au introdus deja măsuri de protecție care costă peste 10 miliarde de euro, de la reduceri de TVA și accize și până la plafonări de prețuri și amânarea majorărilor.
‘În pofida a ceea ce spun multe guverne, aceste măsuri nu sunt cu adevărat temporare, deoarece este probabil să rămână în vigoare până la sfârșitul crizei, ceea ce ar putea fi o perioadă lungă de timp. Unele dintre măsurile ‘temporare’ care au fost introduse în timpul pandemiei de COVID sunt încă în vigoare’, a declarat un oficial financiar de rang înalt din zona euro.
Agenția Internațională pentru Energie susține că acest conflict este cea mai gravă criză energetică cu care s-a confruntat lumea. Întreruperea aprovizionării cu petrol și gaze din Orientul Mijlociu a adăugat 24 de miliarde de euro la factura colectivă de import a combustibililor fosili a UE în primele 50 de zile ale războiului, potrivit Comisiei Europene.
Miercuri, Executivul comunitar a propus modificări ale impozitării energiei electrice, coordonarea reumplerii depozitelor de gaze la vară și posibile obligații pentru state de a deține stocuri de combustibil pentru avioane.
Bruxelles-ul este reticent la ideea unor reacții impulsive și costisitoare care oferă o ușurare bruscă pe termen scurt, dar nu reușesc să producă schimbări structurale pentru a amortiza viitoarele șocuri ale prețurilor la energie.
Cu toate acestea, săptămâna viitoare Comisia va relaxa normele privind ajutoarele de stat, o măsură care va intra retroactiv în vigoare, din martie, și va fi valabilă până la sfârșitul anului 2026, permițând guvernelor să subvenționeze prețurile combustibililor și îngrășămintelor în sectoarele cele mai afectate, inclusiv agricultura, pescuitul și transportul rutier.
Unii analiști avertizează că guvernele se vor confrunta cu dificultăți în a retrage sprijinul dacă războiul persistă.
‘Înțeleg că circumstanțele naționale și presiunile vor duce la luarea unor decizii pe care în mod normal nu le-ai lua’, a declarat pentru Reuters Dan Jorgensen, comisarul UE pentru energie. ‘Înțelegem și chiar vom ajuta la facilitarea acestui proces în unele cazuri, dar trebuie să insistăm că este vorba de ceva foarte țintit și temporar’, a spus Jorgensen, fost ministru al energiei în Danemarca.
Comisia se așteaptă ca prețurile gazelor, care au crescut cu aproximativ o treime de la debutul războiului din Iran, să rămână ridicate timp de doi ani, în timp ce prețurile petrolului urmează să să mențină la un nivel ridicat timp de mai multe luni, chiar dacă conflictul se încheie curând și Strâmtoarea Ormuz se redeschide.
‘Factura fiscală a acestor măsuri de urgență se ridică rapid la sume foarte mari’, a declarat Elisabetta Cornago, analist la Centrul pentru Reformă Europeană.
Phuc-Vinh Nguyen, de la Centrul pentru Energie Jacques Delors, a îndemnat la acțiuni la nivelul întregii UE pentru a reduce cererea de energie și a diminua presiunea asupra aprovizionării și prețurilor. ‘Avem mai multe constrângeri fiscale și bugetare… Va fi nesustenabil pentru finanțele publice pe termen foarte lung’, a spus Nguyen.
