Proiectul de lege privind mecanismul apei, jalon important în PNRR, va fi depus miercuri, acesta urmând să permită României să investească, în următorii 15 ani, circa 2,5 miliarde de lei în plus în infrastructura pentru prevenirea inundațiilor, a anunțat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă.
‘Depunem astăzi proiectul de lege privind mecanismul economic al apei, jalon în PNRR, una dintre reformele esențiale de îndeplinit până la finalul lunii august. Ne propunem să aducem echitate în sistem, să fie creat un fond național pentru investiții critice în infrastructură împotriva inundațiilor. Vorbim de baraje, diguri și poldere care au nevoie de astfel de lucrări’, a menționat Diana Buzoianu.
Potrivit acesteia, Banca Mondială a făcut deja un studiu ‘care a scos mai multe scenarii pentru România’.
‘Necesarul pentru aceste lucrări în momentul de față este unul uriaș, în contextul în care în fiecare an avem un deficit al bugetului care este alocat pe aceste lucrări. Asta înseamnă că, de fapt, avem comunități întregi care sunt puse în pericol, avem în fiecare an prejudicii care trebuie să fie acoperite de către stat între 1-1,5% din PIB. Vorbim de prejudicii serioase, în contextul în care nu alocăm banii necesari să fie realizate lucrările pentru infrastructura critică, astfel încât oamenii să fie puși în siguranță împotriva inundațiilor’, a adăugat Buzoianu.
Totodată, ministra Mediului a făcut referire la cele patru scenarii propuse de Banca Mondială.
‘Acest studiu a fost recepționat anterior, venind dinaintea noastră în minister, și propunea patru scenarii în funcție de alocări. Primul scenariu, cel cu alocarea minimală a unor resurse care acopereau doar lucrările ultracritice, vorbea despre un necesar de 26,8 miliarde de lei în următorii 15 ani. Scenariul 2, care era un scenariu de alocare parțială a resurselor, vorbea de necesarul de 31 miliarde de lei pentru a putea să fie realizate aceste lucrări. Scenariul 3, un scenariu de sustenabilitate, care cuprindea inclusiv lucrări opționale, nu neapărat critice, prevedea un necesar de 35 de miliarde de lei. Pe scenariul 4, cu situația ideală, cea în care vorbim și despre lucrările care ar trebui să fie făcute de mentenanță, dar și lucrări noi de infrastructură, necesarul calculat de Banca Mondială era de 40 de miliarde de lei’, a explicat Buzoianu.
Potrivit acesteia, toate scenariile menționate ‘vorbesc despre banii necesari pentru următorii 15 ani’.
‘În momentul de față, acești bani nu sunt acoperiți de sistemul actual – și vorbim de o realitate, că avem lucrări critice care nu pot fi realizate pe bugetele care au fost alocate până în momentul de față. Dacă nu vom crește acest fond, dacă nu vom crea un fond pentru investiții, ne vom afla în punctul în care viața oamenilor va fi pusă din ce în ce mai mult la risc în fiecare an – și nu vom avea posibilitatea să-i protejăm, pentru că nu am făcut lucrările necesare la timp’, a adăugat ministrul Mediului.
Ea a vorbit, de asemenea, de propunerea pe care o face cu privire la proiectul legislativ.
‘Am avut multiple discuții și negocieri cu Comisia Europeană. Reforma care a fost propusă este una care ține cont inclusiv de renegocierile purtate cu Comisia. Au mai fost negocieri de-a lungul timpului. Guvernul Ciolacu s-a lăudat că a reorganizat și că a renegociat reformele din PNRR. Această reformă nu a fost niciodată discutată până când am venit noi la minister. Am reușit, prin negocieri și arătând echipelor tehnice de la Comisia Europeană, că există totuși un context dificil pentru România, inclusiv la nivel european din perspectiva energetică. Am reușit să arătăm și să găsim o formulă mult mai echilibrată a reformelor propuse’, a mai spus Buzoianu.
Deși Banca Mondială a propus inițial introducerea unei taxe aplicate pe persoană și pe consumul de apă, oficialul de la Mediu a menționat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, această propunere a fost retrasă.
‘Am reușit să argumentăm de ce putem să creștem, totuși, finanțarea pentru lucrările la infrastructură și, în același timp, să nu punem această taxă. Acum ne uităm la creșterea prețului la apă brută’, a adăugat demnitarul.
Potrivit acesteia, creșterea prețului la apă brută, pe scenariile inițiale, presupunea inclusiv o creștere de 50% pe anumite categorii de operatori.
‘Am reușit să negociem o creștere de 10% pe următorii trei ani, defalcată. Asta înseamnă că propunerile pe care noi le avem, pe proiectul de lege, sunt: în 2026, singura modificare care va fi făcută este că se actualizează cu inflația tariful aplicat hidro. Ce înseamnă asta? În momentul de față, legislația prevede ca prețul la apă brută să fie actualizat cu inflația pentru absolut toate categoriile de operatori, cu excepția hidro, unde, neexplicabil, s-a creat acest regim juridic separat în care pentru hidro nu se aplică actualizarea cu inflația a tarifului’, a mai spus Buzoianu.
Ea a subliniat că această excepție va fi scoasă, fiind singura modificare care va fi făcută în 2026.
‘În 2027, propunem o creștere generală de 2% pentru toți operatorii care folosesc apă, mai puțin pentru irigații. Pentru 2028-2029 vom avea o creștere de 4% în fiecare an, astfel încât să se ajungă la o creștere generală de 10% față de anul 2026, în trei ani de zile de acum încolo. Este o creștere graduală, o creștere care acoperă inclusiv necesarul de 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani. Vorbim de un fond care va acoperi lucrări critice. Acest fond va putea să fie folosit pentru investiții și va acoperi lucrările critice la baraje și la diguri, fără de care suntem în pericol’, a precizat ministra Mediului.
Potrivit acesteia, au fost făcute și niște calcule privind apa plătită de o persoană.
‘Aș vrea să adresez și un fake news care a fost dat în ultimele luni, și anume că acest proiect se referă la prețul la apă pentru români, apa pe care o plătesc românii în fiecare zi. Am făcut niște calcule și am descoperit următorul lucru. Un român, sigur, astea sunt date de la INS, plătește în medie 8,68 lei pe metru cub. Din aceștia, la Apele Române, pentru fiecare metru cub se încasează 0,1 lei’, susține ministrul Mediului.
În cazul în care există o creștere graduală pe trei ani de de acum încolo, iar operatorii vor decide să ducă absolut toată suma către populație și nu vor suporta niciun leu din profit, ‘vorbim de 0,01 lei pe metru cub’.
‘Asta înseamnă un ban la momentul în care se va finaliza această creștere graduală pe trei ani de zile. Vorbim de un ban pe metru cub. Să presupunem că o persoană consumă 10 metri cubi pe lună, ceea ce oricum este mult peste consumul mediu, am ajunge la 10 bani pe factură suplimentară, în condițiile în care operatorii nu își vor asuma nicio pierdere din profit și vor pune tot acest cost pe cetățeni, cu ceea ce noi nu putem să fim de acord. Noi nu credem că asta ar trebui să fie măsura, dar chiar și așa vorbim de 10 bani pe o factură de 10 metri cubi. Din acești bani vor putea să fie realizate lucrări absolut critice. Nerealizarea acestor lucrări a dus, de fapt, la victime și la tragedii în ultimii ani de zile. Prioritatea pentru Ministerul Mediului a fost să aloce sume record pentru investiții. De exemplu, de anul trecut, când am avut 50 de milioane de lei alocați din bugetul național, anul acesta avem 250 de milioane de lei alocați pentru investiții de infrastructură împotriva inundațiilor din bugetul național. Am crescut de cinci ori acest buget și vom continua să susținem această politică publică de a aloca mai mulți bani pentru investiții’, a mai spus Buzoianu.
