Construcțiile sunt unul dintre cele mai bune indicatoare ale dezvoltării economiei. fie că este vorba despre spitale, școli, metrou sau investiții în energie, fiecare proiect aduce în prim-plan aceeași întrebare: are România capacitatea de a-și construi singură infrastructura de care are nevoie? Într-un interviu acordat Income Magazine, Cătălin Vișan, director general adjunct al Concelex, explică unde se află astăzi sectorul construcțiilor, ce obstacole îi încetinesc dezvoltarea și de ce predictibilitatea a devenit una dintre cele mai importante resurse pentru marile investiții.
Income: Concelex are contracte de peste 3 miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Ce înseamnă asta în practică – câte spitale, școli, drumuri?
Cătălin Vișan: Înseamnă peste o sută de șantiere active simultan, echipe pe tot cuprinsul țării și, concret, infrastructura pe care oamenii o vor folosi în următorii zeci de ani. Construim spitale pe tot teritoriul României: Spitalul Regional de Urgență Craiova, una dintre cele mai mari inițiative medicale din România; Centrul de Mari Arși din cadrul Spitalului Grigore Alexandrescu din București; Institutul Regional de Oncologie Timișoara; Novum Forum – proiect medical integrat cu un parc științific; Spitalul de Urgență din Alba Iulia – realizate în asociere cu alți constructori români. Iar, la Constanța, construim un corp nou al Spitalului Clinic de Urgență, dedicat pediatriei și neonatologiei. Pe infrastructura de transport, avem două proiecte importante în București, în asociere. La Prelungirea Ghencea, desfășurăm lucrări complexe care vizează în principal lărgirea bulevardului la patru benzi de circulație și extinderea și modernizarea liniei de tramvai. În același timp, vom construi Magistrala M4 de metrou de la Eroii Revoluției la Gara Progresul – șase stații noi și peste 5,6 km de structuri subterane.
În zona educațională, avem aproximativ 20 de proiecte, de la creșe la licee, campusuri școlare și cămine studențești. Dar, pe lângă acestea, realizăm lucrări și în zona de energie, la centrala nucleară de la Cernavodă și consolidăm clădiri de patrimoniu, precum Palatul Dacia-România (Pinacoteca), sediul BNR din Galați și Palatul Administrativ din Bacău. În ansamblu, acest portofoliu nu înseamnă doar volum, ci și diversificare, care ne permite să creștem chiar și într-un context economic volatil.
Income: Ați câștigat un contract la Cernavodă din partea coreenilor de la KHNP pentru facilități la retehnologizarea reactorului. Ce a trebuit să demonstrați ca să fiți aleși de un client care construiește centrale nucleare?
Cătălin Vișan: Selecția într-un proiect nuclear este, în primul rând, o validare a capacității de a livra în cele mai stricte standarde de siguranță, calitate și control al execuției. În cazul colaborării cu KHNP, a contat experiența acumulată în timp în zona infrastructurii nucleare, în special prin proiectele realizate la Depozitul Intermediar de Combustibil Ars de la Cernavodă, dintre care unul finalizat și altul în derulare. Acestea au demonstrat capacitatea noastră de a gestiona lucrări complexe într-un domeniu în care fiecare detaliu este critic.
La fel de important a fost cadrul de conformitate în care operăm, inclusiv certificările pe care le deținem, emise de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), care validează respectarea unor standarde stricte de siguranță și a unor sisteme robuste de management al calității. Nu în ultimul rând, în astfel de procese de selecție un rol important îl au și alte elemente – în cazul nostru, echipa puternică de specialiști, reputația impecabilă, experiența de peste 30 de ani.
Income: Ați lansat ideea de infrastructură suverană – România trebuie să fie capabilă să-și construiască și să-și întrețină singură infrastructura strategică. Unde ne aflăm astăzi și ce mai avem de făcut pentru a ajunge acolo?
Cătălin Vișan: Conceptul de infrastructură suverană pleacă de la o realitate simplă: infrastructura nu este cu adevărat strategică dacă poate fi finanțată aici, dar nu poate fi construită, întreținută sau reparată cu resurse locale. Capacitatea de execuție există. Constructorii români au demonstrat că pot livra proiecte de orice complexitate – autostrăzi, aeroporturi, spitale, acum și metrou. La magistrala M4, asocierea care execută Lotul 2 adună peste o sută de ani de experiență și zece mii de profesioniști, toți din companii românești. Ce ne mai trebuie pentru a ajunge acolo? În primul rând, predictibilitate. Nicio infrastructură majoră nu poate avea succes în climatul deciziilor start-stop, al priorităților schimbate și al plăților întârziate. În al doilea rând, un parteneriat real între sectorul public și cel privat – în care autoritatea publică, expertiza privată, finanțarea, proiectarea și execuția sunt aliniate devreme, nu separate în etape care se blochează reciproc. Şi, nu în ultimul rând, trebuie regândit modul în care sunt structurate contractele, prin includerea unor componente de garanție și mentenanță pe termen lung.
Income: Care este cea mai mare provocare pentru constructorii români: lipsa de predictibilitate, birocrația sau ritmul în care statul ia decizii?
Cătălin Vișan: Aceste provocări există și sunt interconectate, însă cea mai presantă este o a patra: deficitul de forță de muncă, care afectează direct capacitatea de execuție a întregului sector. Acesta riscă să se agraveze ca urmare a unei ordonanțe de urgență adoptate recent, OUG 32/2026. Efectul său imediat a fost un blocaj în procesul de obținere a avizelor necesare aducerii lucrătorilor străini în țară. Iar, pe termen lung, va face importul de forță de muncă extrem de anevoios și costisitor, cu efecte mai ales în sectoare care au susținut în mod tradițional creșterea economică – construcțiile, HoReCa.
