În încercarea de a sprjini sectorul viticol pentru a face față schimbărilor climatice, Comisia Europeană vrea să majoreze sprijinul financiar pentru viticultori cu până la 80% din costurile eligibile. Pe lângă finanțarea extinsă acordată adaptării și reducerii impactului climatic, Bruxelles-ul vrea să facă mai flexibile și regulile de replantare. Măsurile propuse vin într-un moment critic: viticultura europeană este amenințată de secetă, grindină, boli noi și volatilitate a pieței, iar mulți producători nu mai au resursele necesare pentru a-și salva culturile. În timp ce la nivelul blocului comunitar se dorește o recalibrare a sectorului viticol, România nu are o strategie pentru acest sector.
Executivul comunitar promite o reformă profundă a sectorului pentru a menține vinul european relevant pe piețele internaționale, în condițiie în care instabilitatea climatică, scăderea consumului și incertitudinile pieței reduc veniturile viticultorilor, limitează capacitatea de investiție în adaptare și cresc riscul abandonării plantațiilor.
Schimbările climatice amenință viile
Noua strategie gândită de către Comisia Europeană pleacă de la faptul că sectorul vinului este un simbol al Europei, dar și un pilon economic de bază în multe regiuni rurale. Uniunea Europeană produce aproximativ 60% din cantitatea de vinul mondială și generează 60% din valoarea globală a exporturilor de vin. Cu toate acestea, în ultimii ani, viticultorii se confruntă cu efecte tot mai dure ale crizei climatice: veri fierbinți și secetoase, ploi abundente care afectează calitatea recoltei, grindină sau apariția unor boli și dăunători noi.
Pe de altă parte, scăderea consumului de vin înregistrată în ultimele decenii și incertitudinile legate de cererea globală creează un context economic fragil. Potrivit Organizației Internaționale a Viței de Vie și Vinului (OIV), consumul global de vin a ajuns în 2023 la cel mai scăzut nivel din 1996. Organizația a estimat consumul mondial de vin în anul 2023 la 221.000.000 hectolitri, cu 2,6% mai puțin decât în 2022 și cu 7,5% sub nivelul din 2018.
Creșterea cheltuielilor eligibile
Pentru a evita degradarea sectorului viticol, Bruxelles-ul propune un nou cadru legislativ menit să asigure atât reziliența climatică, cât și viabilitatea economică a sectorului vitivinicol. Măsura-cheie propusă de Comisie este majorarea sprijinului financiar acordat prin Planurile Strategice PAC. În forma actuală, statele membre vor putea acoperi până la 80% din costurile eligibile pentru investițiile în adaptarea la schimbările climatice sau în reducerea impactului acestora asupra culturilor de viță-de-vie. Asta înseamnă că Uniunea Europeană poate acoperi cea mai mare parte din investiție – până la 80% din cheltuielile care respectă regulile programului – iar restul trebuie plătit de către viticultor.
O altă schimbare importantă se referă la autorizarea replantării. Comisia propune extinderea perioadei de valabilitate a acestor autorizații de la 3 sau 6 ani la 8 ani, pentru a permite viticultorilor să decidă în ritmul lor cum și când să replanteze.
Pentru a primi sprijinul financiar, întreprinderile trebuie să respecte condițiile europene privind ajutorul de stat și să nu fie în dificultate la momentul aplicării. Comisia va solicita statelor membre să transmită rapoarte anuale privind punerea în aplicare a acestor măsuri. Ele vor fi analizate în cadrul Observatorului Pieței Vinului, un instrument care monitorizează și analizează prețurile, producția și comerțul cu vin în UE. Reforma pregătită de CE ajunge și în zona etichetării vinurilor. Pentru a răspunde cererii în creștere pentru vinuri cu conținut scăzut de alcool, Comisia propune și o armonizare a denumirilor și etichetelor la nivel european.
Strategie românească
În 2023, la nivelul Guvernului au început demersurile pentru realizarea unei noi strategii pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol care urma să acopere perioada până în 2033. Realizarea ei a fost văzută de specialiști ca un lucru foarte bun, dar cu condiția ca ea să fie și aplicată, pentru că am mai avut strategii care au rămas doar pe hârtie. Autoritățile promiteau că documentul, care ar fi trasat și liniile directoare de acțiune pentru crearea unui brand pentru vinul românesc pe piețe externe, urma să fie elaborat în numai trei luni, dar de atunci au trecut doi ani și strategia nu a mai apărut. „Din păcate, elaborarea strategiei pentru dezvoltarea sectorului viticol care a demarat în 2023 a fost abandonată rapid. Astăzi în România aveam plantate cu viță de vie 182.000 de hectare, dar plantate cu soiuri nobile, adaptate cerințelor, avem doar 40.000, ceea ce este puțin. Din păcate, nu mai sunt fonduri europene disponibile pentru reconversia plantațiilor cel puțin până în 2027. Pe de altă parte, viticultorii mai au și o altă problemă: prin Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV) suntem în proces cu Ministerul Agriculturii pentru că, printr-un ordin al ministrului, a fost suspendată activitatea de lansare a rachetelor antigrindină. Asta înseamnă că acum plantațiile de viță de vie sunt la cheremul vremii”, a explicat Robert Băicoianu, director executiv ONIV.
Conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, în țara noastră s-au produs anul trecut circa 4,4 milioane de hectolitri de vin, cea ce a însemnat o creștere a producției cu 15% față de 2023. De asemenea, anul trecut s-au deschis peste 50 de crame noi, ceea ce a menținut la un nivel ridicat investițiile făcute în sector viticol. Aceste cifre au făcut din România al șaselea producător de vin din Europa. Dar, în ciuda performanțelor, sectorul se confruntă cu mari provocări: seceta extremă și lipsa forței de muncă au afectat producția de struguri. Efectul a fost creșterea prețurilor la vin, ceea ce a dus la o scădere a vânzărilor.
