Actualitate

Economia britanică a intrat în recesiune

Foto: iStock

Economia Marii Britanii a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului 2023, un context dificil înainte de alegerile din acest an, ce îl dezavantajează pe premierul Rishi Sunak. Acesta, în încercarea de a menţine guvernarea conservatoare, deja aflată la putere de 14 ani, a promis să stimuleze creşterea economică, relatează Reuters.

Produsul intern brut (PIB) s-a contractat cu 0,3% în ultimul trimestru din 2024, după ce în perioada iulie-septembrie scăzuse cu 0,1%, arată datele oficiale. Două semestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune tehnică.

În plus, contracţia din al patrulea trimestru a fost mai mare decât toate estimările economiştilor dintr-un sondaj Reuters, care indicau un declin de 0,1%.

Producţia economică a scăzut cu 0,1% în termeni lunari în decembrie, după o creştere de 0,2% în noiembrie, a anunţat Biroul Naţional de Statistică (ONS). Industria prelucrătoare, construcţiile şi comerţul cu ridicata au contribuit cel mai mult la scăderea PIB-ului în al patrulea trimestru.

PIB-ul pe cap de locuitor nu a mai crescut de la începutul anului 2022, reprezentând cea mai lungă perioadă neîntreruptă de acest fel de la începutul înregistrărilor, în 1955.

Lira sterlină s-a depreciat faţă de dolar şi euro. Investitorii şi-au sporit aşteptările în ceea ce priveşte reducerea ratei dobânzii de către Banca Angliei (BoE) în acest an, iar întreprinderile au cerut mai mult ajutor din partea guvernului într-un plan bugetar care va fi prezentat la 6 martie.

Datele de joi înseamnă că în rândul Grupului celor mai mari şapte economii avansate ale lumii (G7), Marea Britanie se alătură Japoniei, care şi ea a intrat în recesiune, deşi este probabil ca această situaţie să fie de scurtă durată şi superficială în raport cu nivelurile istorice. Canada nu a raportat încă datele privind PIB-ul pentru trimestrul al patrulea.

Economia Marii Britanii se situează cu doar 1% mai sus decât nivelul de la sfârşitul anului 2019, înainte ca pandemia COVID-19 să lovească. Doar Germania dintre ţările G7 o duce mai rău.

CIFRE CU O SEMNIFICAŢIE MAI MULT POLITICĂ DECÂT ECONOMICĂ

Sunak a promis că va face economia să crească, acesta fiind unul dintre angajamentele sale cheie faţă de alegători anul trecut. Partidul său conservator a dominat politica britanică în cea mai mare parte a ultimelor şapte decenii, având o reputaţie de competenţă economică. Dar laburiştii se bucură acum de mai multă încredere în materie de economie, potrivit sondajelor de opinie.

Gospodăriile britanice vor înregistra prima scădere a nivelului de trai între două alegeri naţionale de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, spun analiştii.

Ruth Gregory, economist-şef adjunct pentru Marea Britanie la Capital Economics, a declarat că cifrele privind PIB-ul au o semnificaţie mai mult politică decât economică, în condiţiile în care alegătorii urmează să aleagă chiar joi parlamentari în două circumscripţii electorale.

„Vestea că Marea Britanie a alunecat în recesiune tehnică în 2023 va fi o lovitură pentru premier într-o zi în care se confruntă cu perspectiva de a pierde două alegeri parţiale”, a spus Gregory.

Există „semne că economia britanică îşi schimbă direcţia” şi „trebuie să ne ţinem de plan – reducerea taxelor pe muncă şi pe afaceri pentru a construi o economie mai puternică”, a declarat ministrul de finanţe, Jeremy Hunt, în timp ce Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a respins aceste afirmaţii.

„Primul ministru nu mai poate susţine în mod credibil că planul său funcţionează sau că a întors pagina după mai bine de 14 ani de declin economic sub conservatori”, a declarat Rachel Reeves, principala responsabilă pentru economie din partea laburiştilor.

ECONOMIA BRITANICĂ STAGNEAZĂ DE APROAPE DOI ANI

Oficiul pentru Statistici Naţionale (ONS) a declarat că economia a crescut cu numai 0,1% în 2023, comparativ cu 2022. BoE prognozează că producţia se va accelera uşor în 2024, dar numai până la o creştere de 0,25%.

Astfel, economia Marii Britanii stagnează de aproape doi ani.

Pandemia de COVID-19 a declanşat cea mai profundă contracţie înregistrată vreodată pe parcursul a două trimestre la începutul anului 2020, când economia s-a prăbuşit cu 22%. Înainte de aceasta, criza financiară globală a declanşat o recesiune severă care a durat puţin peste un an, din al doilea trimestru al anului 2008 până în al doilea trimestru al anului 2009.

Datele de miercuri au arătat că inflaţia s-a menţinut în ianuarie la un nivel mai mic decât se aştepta, de 4,0%, ceea ce a relansat discuţiile în rândul investitorilor despre o reducere a ratei dobânzii operată de BoE încă din iunie. Însă creşterea puternică a salariilor raportată marţi a subliniat de ce BoE rămâne prudentă.

Hunt a declarat că speră că banca centrală ar putea începe să reducă costurile de împrumut până la „începutul verii”. Investitorii evaluau la aproximativ 68% şansele pentru o primă reducere a ratei BoE la şedinţa din iunie.

Guvernatorul Andrew Bailey a declarat miercuri că există unele semne de redresare a economiei, dar că încă doreşte mai multe dovezi că presiunile inflaţioniste se diminuează.

Cele mai recente știri

To Top