Aproximativ 65 de ținte și jaloane, dintre cele aproape 180 aferente Cererilor de plată 5 și 6, au un risc ridicat de neimplementare, iar din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele reforme cu privire la sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie, a declarat, marți, președintele IMM România, Florin Jianu.
‘În situația implementării PNRR, mai sunt câteva luni de implementare. Programul mai poate fi implementat până la 21 august. El a avut ca număr total, aproximativ 500 de ținte și jaloane, din care mai mult de jumătate au fost implementate până în acest moment și altele sunt în curs de implementare. Există, însă, un risc ridicat de neimplementare pentru aproximativ 65 de ținte și de jaloane, din cele aproape 180 aferente Cererilor de plată 5 și 6, rezultând astfel o treime dintre jaloane care sunt considerate cu risc de neîndeplinire, fiind posibilă pierderea a cel puțin 30% din cei 10 miliarde de euro rămași pentru absorbție în perioada următoare. Sunt în pericol un număr de 14 reforme, din datele pe care noi le avem. E foarte dificil să găsești date publice pentru PNRR atât privind implementarea, cât și absorbția..Domeniile în care sunt aceste reforme nerealizate sunt: Energie, Transport și guvernanța companiilor de stat. De altfel, dezbaterile publice pe care le-am văzut în ultima perioadă cu privire la companiile de stat se referă de fapt la aceste ținte și jaloane. Ele au devenit cumva un ping-pong politic, dar din păcate ele aveau legătură și au legătură cu PNRR-ul. Ne e greu să credem că, în termen de câteva luni, vom atinge aceste ținte privind reforma de listare a companiilor publice, pentru că un astfel de proces durează în medie un an, un an și jumătate, însă în medie poate dura un pic mai puțin sau un pic mai mult’, a subliniat Jianu, într-o conferință de presă.
În viziunea președintelui IMM România, încasările până în acest moment, aferente a patru cereri de plată sau de rambursare, sunt de aproximativ 10,78 miliarde de euro, sume plătite din PNRR și Fondul de Modernizare.
‘Ca și cereri de plată, așa cum spuneam, au fost patru cereri de plată, trei încasate, încă două depuse, una la sfârșitul anului trecut și una la începutul acestui an și se mai aproximează pentru trimestrul 3 încă o cerere de plată – Cererea numărul 6, de aproximativ 8,8 miliarde. Din perspectiva întreprinderilor mici și mijlocii, PNRR-ul nu a însemnat o reformă reală, în afară de acele reforme pe care le-am văzut cu privire la sistemul de impozitare, care mai rău au făcut în economie. Practic, a scăzut pragul de impozitare de zece ori, de la un milion de euro pentru impozitarea pe micro-întreprinderi, la 100.000 de euro. Valoarea de finanțare direct alocată inițial a fost undeva mai puțin de patru ori față de nevoia reală, adică 1,3 miliarde de euro alocate față de necesitățile și analizele noastre pe care le-am pus atunci public în dezbatere, de aproximativ 5,1 miliarde. Au fost câteva apeluri de proiecte, dar și aici vă mărturisesc că ne-a fost foarte dificil să găsim date. Știm despre acel apel cu privire la digitalizarea IMM-urilor, de la care s-au și transferat foarte mulți bani prin renegocierea PNRR, pentru că statul român nu a reușit să se absoarbă, deși nevoia de digitalizare și plasare a României în clasamentele europene, felul în care integrăm Inteligența Artificială sau tehnologia este mult scăzut față de media europeană’, a menționat Florin Jianu.
IMM România (Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România) organizează, marți, o conferință de presă în care sunt abordate o serie de subiecte, printre care Start Up Nation, transparența salarială și blocajul privind aducerea muncitorilor străini.
