Din anul școlar 2027–2028, liceenii vor putea studia inteligența artificială și cetățenia digitală. Inițiativa deschide o oportunitate importantă pentru educație, dar datele din Barometrul ABC arată că România are încă dificultăți în formarea competențelor digitale de bază.
Un elev poate obține în câteva secunde un eseu generat de inteligența artificială. Dar poate verifica dacă informațiile sunt corecte? Poate recunoaște o știre falsă, o imagine manipulată sau un răspuns care sună convingător, dar este greșit?
Acestea sunt întrebările pe care școala trebuie să le poată aborda într-o lume în care inteligența artificială devine tot mai prezentă. Aprobarea noii discipline opționale „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală”, cu posibilitate de introducere în licee din anul școlar 2027–2028, reprezintă un pas în această direcție.
Dar introducerea unei noi discipline ridică o întrebare mai largă: pe ce baze construim educația pentru viitor, dacă o parte importantă a tinerilor nu stăpânește încă suficient competențele digitale de bază?
Competențele digitale, o provocare care precedă inteligența artificială
Barometrul ABC dedicat educației evidențiază un decalaj între ambițiile digitalizării și competențele pe care elevii și tinerii le dobândesc efectiv.
În studiul internațional ICILS 2023, elevii români de clasa a VIII-a au obținut 418 puncte la alfabetizare informatică și informațională, față de media internațională de 476 de puncte. Rezultatul atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de elevi în dezvoltarea competențelor necesare pentru a căuta, evalua și utiliza informația în mediul digital.
O altă cifră relevantă privește tinerii care se pregătesc să intre pe piața muncii și să devină adulți într-o societate tot mai digitalizată. În 2025, doar 53,3% dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani aveau competențe digitale de bază, comparativ cu 74,6% la nivelul Uniunii Europene.
Aceste date nu măsoară direct capacitatea tinerilor de a utiliza inteligența artificială. Ele descriu însă contextul în care această nouă disciplină urmează să fie introdusă. Înainte de a putea evalua critic răspunsurile unui sistem de inteligență artificială, un elev trebuie să aibă instrumentele necesare pentru a verifica informațiile, a compara surse și a distinge între conținut credibil și conținut înșelător.
O programă nouă trebuie să însemne și învățare reală
Introducerea inteligenței artificiale în școală poate fi o oportunitate de a dezvolta gândirea critică și responsabilitatea digitală. Pentru ca această oportunitate să se concretizeze, însă, publicarea unei programe nu este suficientă.
Profesorii au nevoie de pregătire și resurse pentru a integra noile conținuturi în procesul de învățare. Elevii au nevoie de ocazii concrete de a experimenta, de a pune la îndoială răspunsurile primite și de a înțelege atât posibilitățile, cât și limitele tehnologiei.
În același timp, trebuie urmărit modul în care disciplina va putea fi organizată în școli cu resurse și condiții diferite. Fiind un opțional, accesul efectiv al elevilor va depinde de felul în care acesta va fi oferit și implementat.
Investițiile în echipamente și conectivitate rămân importante, dar nu garantează singure dobândirea competențelor digitale. Obiectivul final al educației nu este ca elevii să aibă acces la cele mai noi instrumente, ci să știe să le folosească în mod informat, critic și responsabil.
Ce trebuie să aflăm despre implementarea noii discipline?
Datele din Barometrul ABC oferă un punct de plecare pentru evaluarea acestei inițiative. Următorul pas este să aflăm cum va fi transformată schimbarea curriculară în rezultate concrete pentru elevi.
Ministerul Educației și Cercetării trebuie să clarifice câteva întrebări esențiale:
- Cum vor fi pregătiți profesorii care vor preda disciplina și ce resurse pedagogice vor avea la dispoziție?
- Cum va fi asigurat accesul elevilor din medii diferite, inclusiv din școlile cu resurse digitale limitate, la oportunități reale de învățare?
- Cum va fi corelată educația pentru inteligență artificială cu dezvoltarea competențelor digitale de bază, astfel încât noua disciplină să răspundă nevoilor reale ale elevilor?
Introducerea inteligenței artificiale în programa liceelor este o ocazie de a pregăti mai bine tinerii pentru lumea în care vor trăi și vor munci. Dar această pregătire nu poate fi măsurată doar prin discipline noi și tehnologii introduse în școli.
Așa cum arată datele Barometrului ABC, întrebarea fundamentală rămâne ce reușesc elevii să învețe efectiv. Cum se va asigura Ministerul Educației că noua disciplină va produce competențe reale și că această oportunitate va putea ajunge la elevi din toate mediile, nu doar la cei care beneficiază deja de condiții mai bune de învățare?
