În agricultură, o noapte de îngheț sau câteva săptămâni de secetă pot șterge munca unui an întreg. Marcel Ionescu a construit AgriCloud pornind de la nevoia fermierilor de a afla din timp ce le amenință culturile. Compania adună informații din câmp și din satelit și le transformă în recomandări, printr-un serviciu pe abonament. Businessul a ajuns la afaceri de 1,4 milioane de euro și își continuă dezvoltarea în țară și expansiunea pe piețele externe.
Drumul lui Marcel Ionescu spre agricultură nu a pornit de la o fermă, ci din birourile multinaționalelor. Din 2008 s-a apucat de antreprenoriat, iar interesul pentru agricultură a venit dintr-o informație care l-a pus pe gânduri: potrivit unor estimări ONU, în următoarele cinci-șase decenii omenirea va trebui să producă tot atâta hrană cât în ultimele patru secole, pe o suprafață agricolă cel mult egală. Iar experiența acumulată în zona corporatistă i-a oferit exact perspectiva de care avea nevoie. „Am lucrat în zona de continuitate a afacerilor (business continuity), unde am învățat să gândesc în termeni de risc, scenarii și reziliență, exact logica pe care o aplic azi în agricultură: un fermier este, în fond, un manager de risc climatic”, spune Marcel Ionescu.
Studiile de master în schimbări climatice, agricultură și securitate alimentară l-au ajutat să înțeleagă de ce tehnologiile disponibile ajungeau greu la fermierii români. Echipamentele erau scumpe, iar folosirea lor părea complicată. „Problema pe care am observat-o era că tehnologia exista, dar informația ajungea greu la cei care aveau nevoie de ea. Fermierii pierdeau recolte din cauza înghețului sau a secetei, fără să aibă date care să-i ajute să înțeleagă din timp riscurile. De aici a pornit ideea noastră: să legăm informațiile oferite de senzori și sateliți de deciziile concrete din fermă, într-o formă simplă și ușor de folosit”, explică antreprenorul.
Așa a luat naștere în 2017 AgriCloud. Totuși, începutul nu a fost deloc simplu – numele trimitea la nori, dar problema era că serviciile păreau și ele prea „aeriene” pentru fermierii preocupați de problemele concrete din câmp. După eforturi susținute de vânzări, compania a reușit să intre timid în zona de viticultură. Iar, odată ce piața a început să testeze serviciile, creșterea a fost garantată, compania ajungând și la culturile mari.„AgriCloud a pornit din ideea simplă de a transforma tehnologia în serviciu. Fermierul plătește pentru decizie, nu pentru hardware”, arată antreprenorul argumentul care l-a ajutat să-și convingă clienții.
Modelul a primit între timp un nume, DIAS (Digital Input As-a-Service), și o trusă completă: senzori IoT, stații meteo, capcane inteligente pentru dăunători, imagini satelitare Sentinel-2 și operațiuni cu drone. În 2024, compania folosea deja peste 30 de drone, monitoriza câteva sute de mii de hectare ale clienților și, pentru că educarea clienților devenise parte din activitate, dezvoltase la Fundulea un centru de formare pentru fermieri.
Tehnologie cu abonament
Marcel Ionescu este de părere că, pe piața românească este mult loc de creștere pentru businessul său, mai ales în rândul fermelor mici și mijlocii, aproape nedigitalizate. De altfel, modul în care și-a gândit serviciile a avut la bază tocmai nevoile și capacitatea de investiții limitată a fermierilor locali. Prin abonamente, AgriCloud le oferă acces la tehnologie fără ca ei să fie nevoiți să cumpere echipamentele, iar compania obține venituri recurente din serviciile furnizate.
Această strategie a contribuit la rezultatele din 2025, când compania a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro. Rezultatul a fost susținut și de proiectele europene de cercetare, serviciile cu drone și monitorizare, precum și de contractele de furnizare de echipamente câștigate prin licitație. „Am câștigat licitația pentru furnizarea echipamentelor IoT în proiectul AgriFuture, suntem partener în proiectul Horizon Europe iSEE-6G, alături de consorții europene de cercetare, și am dezvoltat un serviciu de analiză proactivă a riscului de culturi pentru finanțatorii agricoli, aflat în discuții avansate cu o bancă comercială”, spune fondatorul AgriCloud. Dezvoltarea a continuat accelerat și anul acesta, în care investițiile au mers în trei direcții: platforma software, care adună într-un singur sistem datele satelitare, senzorii și scorurile agronomice, operațiunile cu drone, inclusiv documentația de conformitate EASA și platforma de formare cursuri.agricloud.ro.
Dezvoltarea vine într-o perioadă dificilă pentru clienți. În 2025 și 2026, seceta, prețurile volatile ale cerealelor și costurile mari au redus banii disponibili în ferme și au amânat inclusiv investițiile în digitalizare. Marcel Ionescu vede obstacole și în ritmul reglementării tratamentelor cu drone, în accesul la finanțare și în procedurile greoaie pentru fondurile europene. Problemele le știe în profunzime și pentru că, în paralel, conduce pro bono Asociația pentru Agricultura de Precizie din România (APAP). Asociația a organizat în februarie 2026, la București, SEE Precision Agriculture Summit, primul eveniment regional de acest tip, și a contribuit la Strategia Națională de Digitalizare a Agriculturii 2025–2035. „Conduc asociația voluntar, pentru că digitalizarea agriculturii nu se poate face doar comercial – are nevoie de politici publice, standarde și formare”, adaugă Marcel Ionescu.
În ceea ce privește businessul său, antreprenorul este foarte optimist. Pentru 2027, estimează afaceri de 1,8 milioane de euro, susținute de contractul AgriFuture, de mai multe hectare monitorizate pe abonament și de analiza riscului pentru finanțatori. Planurile includ extinderea flotei de drone și a rețelei de senzori, dar și AgriRisk Bărăgan, un sistem de monitorizare a riscurilor agricole în regiunea Sud-Muntenia, pentru care compania a depus o cerere de finanțare. Nu în ultimul rând, AgriCloud este prezentă și pe mai multe piețe externe, din Europa până în America de Nord și Australia, iar anul viitor urmează să ajungă în Africa de Est și în Pakistan.
