România a devenit, din nou, un exportator net de electricitate, ceea ce e un lucru bun pentru stabilitatea şi securitatea zonei, dar şi pentru dezvoltarea consumului în ţară, atât industrial, cât şi casnic, a declarat, marţi, Dan-Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”.
„Într-adevăr, preţurile sunt pe un trend descendent. Observăm acum rezultatele măsurilor care au fost implementate în ultimii ani şi, totodată, dacă vorbim de balanţa comercială şi deficitul de cont curent, observăm că România a devenit iarăşi un net exportator de electricitate, ceea ce cred că e un lucru bun pentru stabilitate, pentru securitatea zonei şi pentru tot ceea ce poate să însemne dezvoltarea consumului în România, fie că este vorba despre consumul industrial sau de consumul casnic. Dacă ne uităm la perspectivele strategiei, ceea ce urmărim noi, la Ministerul Energiei, ştim că România şi-a asumat un target pentru neutralitatea climatică la nivelul anului 2050. Din această ţintă derivă strategia pe termen lung, actualmente în evaluare de mediu, iar din această strategie pe termen lung avem Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, perspectiva anului 2030. Prin acest plan, care a fost în dezbatere publică, acum încorporăm toate observaţiile primite de la toţi jucătorii din piaţă, de la toate asociaţiile reprezentative. Ne dorim ca, la nivelul anului 2030, să nu mai avem producţie de energie din combustibili fosili, solizi. Avem şi o Lege a decarbonării în vigoare, aprobată de Parlament. Totodată, trebuie să vedem că prin acest Plan Naţional de Energie şi Schimbări Climatice urmărim reducerea emisiilor de CO2 la nivelul României”, a afirmat Drăgan.
Potrivit acestuia, pe termen lung, se urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc.
„Nu trebuie să uităm de angajamentele şi de obligaţia morală faţă de vecinii noştri, în speţă Republica Moldova şi Ucraina, atât cât timp cât este necesar. Urmărim al doilea pilon de dezvoltare a capacităţilor de producţie şi continuarea programului nuclear românesc. Ne referim aici la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă. Se lucrează intens la reabilitarea Unităţii 1, un proces care va începe în anul 2027, pentru prelungirea duratei de viaţă cu încă cel puţin 30 de ani. Tot pe nuclear, ne uităm la noile tehnologii, la reactoarele modulare mici şi vrem ca România să devină unul din principalii jucători în privinţa dezvoltării capacităţilor umane de acţiune în cadrul acestei tehnologii. Avem şi al treilea pilon în partea de producţie, dezvoltarea şi utilizarea gazului natural. Având în vedere că actualmente cam 80% din ceea ce consumăm producem on-shore în România şi în perspectiva inserţiei gazelor din perimetrul Neptun Deep, moment în care în 2027 vor exista suficiente resurse, inclusiv din domeniul gazelor naturale, care să acopere cererea internă, să ajute la dezvoltarea unor industrii, urmărim dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, a spus secretarul de stat.
Conform datelor prezentate de reprezentantul Ministerului Energiei, în acest moment, aproximativ două miliarde de euro sunt alocate în contracte semnate şi în implementare pe ceea ce înseamnă dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie, „cu transportatorul naţional de electricitate Transelectrica, de 500 de milioane de euro, cu transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz, aproximativ 110 milioane de euro, şi cu societăţile de distribuţie, 1,3 miliarde de euro puse la dispoziţia dânşilor, contracte semnate, marea majoritate în implementare”.
Oficialii din ministere de linie şi instituţii specializate, alături de reprezentanţi ai unor companii participă, marţi, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei „România – Strategia dezvoltării”, organizată de publicaţia Bursa.
Printre temele de discuţie propuse de află: eeforma fiscală şi reforma administraţiei publice – condiţii esenţiale pentru o structură suplă a statului român; absorbţia fondurilor europene – motorul financiar necesar pentru dezvoltarea economiei naţionale; sistemul financiar-bancar, stâlp al economiei româneşti; Investiţii în inovare-cercetare-dezvoltare pentru plusvaloare şi competitivitate; energia verde şi România ca hub energetic; aportul Inteligenţei Artificiale la dezvoltarea economică a ţării; agricultură sustenabilă sub asediul schimbărilor climatice.
