Intenţia Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate şi de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar şi bugetului de stat, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames. Potrivit acesteia, firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei.
”Intenţia Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate şi de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar şi bugetului de stat. Firmele care oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei. La nivelul întregii economii, efectele financiare negative sunt de o amploare şi mai mare, având în vedere că mulţi români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare”, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames.
Măsurile fiscale anunţate pe surse şi aflate în dezbaterea coaliţiei de guvernare vor avea efecte negative în economie, spun analiştii.
”Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creşterea taxelor în sectorul imobiliar şi majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste 3 milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă – tichetele de masă”, adaugă ei.
Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunţe la ele, în condiţiile în care nu au buget prevăzut pentru a susţine taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilităţii de a livra sumele asociate tichetelor de masă şi sub formă de bani cash.
”Dincolo de taxarea tichetelor, posibilitatea ca acestea să fie oferite în bani cash spulberă, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziţia de alimente etc. Ultimul draft al ordonanţei permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiţi pentru ţigări, pentru alcool, pentru păcănele şi pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, arată analiza Frames.
În plus, spun analiştii, nu va mai exista certitudinea că aceste sume sunt fiscalizate, banii putând fi folosiţi în orice domeniu, chiar şi acolo unde nu se plătesc taxe şi impozite.
”Spre deosebire de numerar, tichetele sunt, de asemenea, instrumente eficiente în lupta împotriva diferitelor forme de corupţie şi a utilizării frauduloase sau delincvente a mijloacelor de plată. Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane şi creşterea veniturilor la bugetul de stat”, arată analiza.
Potrivit celui mai recent studiu OECD, tichetele pe card acordă protecţie mai bună împotriva furtului, pierderii şi eliminarea fraudei datorita plăţilor securizate şi standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială şi dezvoltarea locală.
În plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European şi al Consiliului prevede că alimentele şi/sau asistenţa materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiţia ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziţionarea alimentelor şi/sau a asistenţei materiale de bază.
Potrivit analizei Frames, efectele deciziilor controversate privind tichetele de masă se vor vedea pe scară largă în economie, mai ales în sectoarele care au dezvoltat o ofertă specială dedicată acestei modalităţi de plată, precum restaurantele şi bufetele din zona marilor centre de afaceri, firmele de food-delivery, fast-food-uri şi alte unităţi de alimentaţie.
Analiza datelor financiare arată că afacerile companiilor din zona serviciilor de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024, în condiţiile în care, potrivit unui studiu APET, între 10 şi 30% din afacerile acestora sunt focusate pe tichetele de masă.
Există însă firme pentru care tichetele de masă electronice reprezintă şi 60-70% din afaceri.
”Dacă nu va mai exista obligativitatea folosirii banilor în scopul achiziţiei de alimente, mare parte din aceste sume oferite cash vor fi folosite în alte scopuri. La 35 lei/tichet, înmulţit cu 22 de zile lucrătoare, pentru mulţi beneficiari va exista această tentaţie, iar efectele le vom vedea în declinul industriei serviciilor dedicate zonei de food”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
OECD apreciază în acelaşi studiu că tichetele acordate în format electronic prezintă “un potenţial puternic de a reduce erorile şi frauda, deoarece facilitează verificarea identităţii utilizatorului şi a informatiilor privind valabilitatea” şi reprezintă o oportunitate pentru guverne de a promova inovarea şi digitalizarea.
Companiile din acest sector au înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei faţă de 3,4 miliarde lei în urmă cu 10 ani.
În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, marcând un rezultat istoric, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităţilor de deservire şi a ofertelor de servicii.
”Sunt peste 15.000 de firme cu peste 95.000 de angajaţi care şi-au focusat mare parte din busines în jurul acestei facilităţi – tichetele de masă. Dacă firmele vor renunţa la ele, pe fondul taxării, sau beneficiarii vor putea să folosească banii în alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra în faliment”, afirmă analiştii.
Numărul firmelor din acest sector a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 6602 în 2012 la 15.662 în 2022. Numărul angajaţilor s-a dublat în acest interval, de la 45.575 la 95.470, iar profitul net a avansat de la 116,7 milioane lei (2012) la 3,14 mld. lei în 2022.
”O scădere cu o medie de 30% a vânzărilor pe baza tichetelor de masă ar genera pierderi de peste 6 miliarde de lei, iar asta va însemna inclusiv o diminuare semnificativă a încasărilor statului din acest sector”, arată analiza Frames.
Dincolo de efectele din zona companiilor specializate, impozitarea tichetelor de masă şi transformarea acestora într-o sumă forfetară vor afecta întreaga industrie alimentară locală, un business anual evaluat în 2022 la peste 110 miliarde de lei.
Aceasta în condiţii în care, în România, mulţi dintre beneficiarii de tichete de masă le folosesc la achiziţia de alimente din magazinele specializate.
”Pentru multe reţele de magazine alimentare, achiziţiile pe tichete de masă reprezintă între 5 şi 10% din cifra de afaceri. Dacă banii nu vor mai fi alocaţi produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe întreg lanţul, de la producător la retailer. Iar acest lucru va duce la efecte negative în cascadă, de la scumpirea produselor alimentare la disponibilizări de personal şi stoparea planurilor de extindere a reţelei de magazine moderne şi a investiţiilor în zona de producţie”, afirmă experţii de la Frames.
În industria alimentară locală activează peste 11.000 de companii, cu mai mult de 175.000 de angajaţi.
”Tichetele operează într-un circuit complet fiscalizat, ceea ce garantează colectarea de taxe şi impozite la bugetul de stat şi, în egală măsură, nu este încurajată economia subterană. Spre deosebire de sumele acordate în bani, tichetele de masă nu pot fi economisite sau folosite în afara teritoriului naţional, valoarea lor fiind injectată direct şi integral în economia locală, ceea ce generează consum, activitate economică, locuri de muncă şi deci venituri bugetare suplimentare”, arată analiza.
În România, aproape 3 milioane de angajaţi beneficiază în prezent de tichetele de masă electronice, introduse încă din 1998. Un calcul estimativ arată, daca toate companiile ar acorda valoarea maximă, valoarea acestui program ar depăşi, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luând în calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe lună.
”Dacă numai 30% din această sumă va migra către alte servicii (păcănele, ţigări, alcool, alte servicii), ar însemna undeva la 7,5 miliarde de lei pe care industria alimentară îi va pierde, iar statul va contabiliza încasări mai mici din taxe şi impozite”, arată analiza.
Cehia a adoptat o măsură similară acum 2 ani, iar impactul măsurii a fost unul negativ: suma forfetară acordată în locul tichetului de masă a costat bugetul public între 3,8 miliarde CZK şi 5,6 miliarde CZK (146 milioane euro şi 215 milioane euro) în 2022.
”În Belgia, atunci când s-a adus în discuţie o astfel de măsură (care nu s-a implementat însă niciodată), Consiliul Constituţional a reacţionat cu fermitate şi a atras atenţia asupra unei eventuale discriminări: sumele acordate în bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toţi angajaţii din ţară facilităţi fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementează o astfel de măsură”, arată o scrisoare deschisă trimisă premierului de 35 de organizaţii care acoperă tot spectrul de business, de la patronate, sindicate, IMM-uri până la industria ospitalităţii.
Organizaţiile respective îşi manifestă profunda îngrijorare cu privire la ultimele informaţii care circulă în spaţiul public potrivit cărora Guvernul intenţionează să introducă alternativa în bani, cu aceleaşi facilităţi fiscale, la toate tipurile de tichete: tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete cadou, tichete culturale, tichete de creşă.
În ceea ce priveşte industria ospitalităţii, potrivit datelor Alianţei pentru Turism, impactul direct al eliminării/suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor este reprezentat de o scădere cu 35% a încasărilor. 20% dintre cei care acum primesc vouchere de vacanţă nu îşi vor mai permite să meargă în vacanţă, în timp cei alţi 20% vor pleca, cel mai probabil, în afara ţării.
De asemenea, având în vedere că beneficiarii voucherelor de vacanţă cheltuiau şi sume suplimentare celor 1.450 lei (cu o medie de 1.000 de lei cheltuiţi suplimentar), impactul negativ va fi cu atât mai mare.
În România, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.
Obiectivul major al acordării de tichete de masă este acela de a asigura angajaţilor hrana necesară pentru fiecare zi lucrată. În prezent, tichetele sunt destinate exclusiv achiziţionării de produse alimentare şi pot fi utilizate doar pe teritoriul României.
Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt injectaţi în economia locală aproape 4 lei.
Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, CNP, Academia Română, OECD, Regulamentul European, APET, Alianţa pentru Turism.
Datele financiare privind evoluţia companiilor din sectorul cu COD CAEN 5610 fac referire la activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienti, fie ca sunt serviti stand la masa sau se servesc singuri dintr-un galantar cu produse, fie ca mananca mesele preparate in incinta, ca le iau acasa sau ca le sunt livrate la domiciliu. Aceasta clasa include activitati din: restaurante, bufete expres, restaurante fast-food, pizzerii, unitati de alimentatie care servesc pentru acasa, carucioare mobile care vand mancare, activitati ale restaurantelor si barurilor conexe transportului, atunci cand sunt efectuate de unitati distincte, altele decat unitatile de transport.
