Ca reacție la nou criză energetică globală, Uniunea Europeană accelerează electrificarea transportului. Vehiculele electrice, bateriile și infrastructura de încărcare devin instrumente de securitate energetică, economică și industrială. România participă la această transformare fără un plan de business de țară și rămâne în afara unui joc cu miză de sute de miliarde de euro.
În strategia AccelerateEU publicată în aprilie, Comisia Europeană recomandă statelor membre să stimuleze tranziția către mobilitate electrică inclusiv prin facilități fiscale și investiții în infrastructură. Practic, Europa încearcă să mute centrul de greutate „de la pompă la priză”. În practică, această direcție va accelera o transformare industrială care are deja loc.
O revoluție industrială de peste 200 de miliarde de euro
Potrivit raportului Built in Europe: Mapping the EV Economy, publicat în mai 2026 de New Automotive și E-Mobility Europe, investițiile dedicate ecosistemului european al mobilității electrice se ridică deja la circa 200 de miliarde de euro.
Suma se împarte în trei direcții majore:
- 109 miliarde euro – baterii și materiale
- 60 miliarde euro – fabrici auto noi sau convertite pentru producția de vehicule electrice,
- Până la 46 miliarde euro – infrastructura publică de încărcare.
Europa a instalat deja peste un milion de puncte publice de încărcare. Dacă sunt incluse și infrastructura privată de încărcare și componentele dedicate vehiculelor electrice, investițiile totale ale Europei în ecosistemul EV depășesc cu mult pragul de 200 de miliarde de euro.
Transformarea generează și un efect industrial major pe piața forței de muncă. În total, cele trei segmente au generat peste 150.000 de locuri de muncă, alte circa 300.000 fiind estimate până în 2030.
În centrul noii economii electrice stă bateria. Nu întâmplător, bateriile reprezintă cea mai mare componentă a investițiilor europene în mobilitatea electrică.
Acestea au devenit active strategice comparabile cu infrastructura petrolieră: controlează lanțuri industriale, generează dependențe geopolitice, influențează securitatea energetică și pot determina competitivitatea economică a statelor.
Europa produce deja baterii pentru aproximativ una din trei mașini electrice vândute pe continent. Potrivit think tank-ului Bruegel, fabricile europene aveau în septembrie 2025 capacitatea de a produce anual 4,6 milioane de vehicule electrice — inclusiv modele complet electrice și plug-in hibrid — și 251 GWh de celule pentru baterii. Prin comparație, cererea anuală din 2024 a fost de aproximativ 2,3 milioane de vehicule electrice și 410 GWh de baterii, dintre care circa 90% au fost destinate vehiculelor electrice, iar restul – sistemelor staționare de stocare. „Astfel, Europa are deja capacitatea de a produce de două ori mai multe vehicule electrice decât cererea internă și de a acoperi aproximativ două treimi din necesarul intern de celule pentru baterii”, notează Bruegel.
Totuși, această dezvoltare este alimentată în mare parte de investiții străine, în special asiatice, mai notează think-tank-ul european.
Germania și Franța conduc noua economie electrică
Noua economie a mobilității electrice nu se dezvoltă uniform, iar raportul realizat New Automotive și E-Mobility Europe oferă o imagine extinsă a acestui tablou.
Investițiile se concentrează în câteva hub-uri industriale regionale care combină producția de baterii, fabricile de vehicule electrice, infrastructura de încărcare și lanțurile valorice aferente. Aceste clustere devin coloana vertebrală a economiei auto electrice europene.
Germania rămâne principalul nucleu industrial al mobilității electrice europene, concentrând aproximativ 24% din totalul investițiilor europene în e-mobilitate, echivalentul a circa 55 de miliarde de euro, din care cea mai mare parte (43%) în baterii. Țara găzduiește cel mai extins ecosistem EV din Europa și mizează pe integrarea completă a lanțului valoric, conversia industriei auto tradiționale și dezvoltarea producției interne de baterii. Giganți precum BMW, Volkswagen, Mercedes-Benz și Tesla sunt deja parte a acestei transformări. Germania găzduiește și cea mai mare investiție individuală în producția de vehicule electrice din Europa: fabrica Tesla din Grünheide, dezvoltată printr-o investiție de 5,8 miliarde de euro și cu o capacitate anuală de aproximativ 375.000 de vehicule electrice.
Franța dezvoltă, la rândul ei, unul dintre cele mai integrate ecosisteme EV din Europa. Țara concentrează aproximativ 18% din investițiile europene în e-mobilitate, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro, mizând pe clustere industriale integrate și localizarea lanțurilor valorice.
Spania și Portugalia se transformă într-o platformă europeană de producție pentru export, beneficiind de costuri competitive și energie regenerabilă abundentă. Împreună, concentrează aproximativ 12% din investițiile europene în e-mobilitate, echivalentul a circa 27 de miliarde de euro.
Europa Centrală și de Est: noua frontieră industrială
O transformare spectaculoasă are loc și în Europa Centrală și de Est, care devine „una dintre cele mai importante frontiere industriale ale tranziției electrice”, notează autorii raportului publicat de E-Mobility Europe. Regiunea își construiește avantajul competitiv pe combinația dintre costuri mai reduse, tradiția industrială auto și integrarea în lanțurile de producție vest-europene.
Conform datelor raportului, Europa Centrală și de Est concentrează 20-25% din totalul investițiilor europene monitorizate în sectorul vehiculelor electrice. Peste 48 de miliarde de euro sunt angajate în Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și România.
Ungaria și Polonia atrag miliardele. România, outsider
Ungaria se detașează ca lider regional, atrăgând singură aproximativ 25 de miliarde de euro – adică 11% din totalul investițiilor europene în e-mobilitate – și consolidându-și poziția ca hub major pentru baterii și producție EV. Polonia a atras circa 10 miliarde de euro, Cehia – aproximativ 8 miliarde de euro, iar Slovacia – circa 3 miliarde de euro.
România este însă departe de această dinamică, cu doar aproximativ 2 miliarde de euro atrase — echivalentul a circa 1% din totalul investițiilor europene în e-mobilitate.
În timp ce România încă discută despre programe de stimulare de tip Rabla, vecinii noștri au intrat deja în etapa marilor investiții industriale.
În mai 2025, compania chineză CATL, cel mai mare producător de baterii auto din lume, a început construcția la Debrecen, în Ungaria, a ceea ce ar putea deveni cea mai mare fabrică europeană de celule pentru baterii, cu o capacitate potențială de 100 GWh pe an și investiții estimate la 7,3 miliarde de euro. BYD (acronim de la „Build Your Dreams”), un alt producător chinez și unul dintre cei mai mari jucători globali din industria vehiculelor electrice și a bateriilor, dezvoltă în Ungaria o unitate de producție de aproximativ 4 miliarde euro și o capacitate anuală estimată de 150.000 vehicule. Mercedes, BMW, Audi și alți producători își extind la rândul lor operațiunile electrice în țara vecină.
Polonia a devenit între timp unul dintre cele mai importante centre europene pentru producția de baterii, în jurul unui ecosistem susținut de companii precum LG Energy Solution și Umicore. În Slovacia și Cehia, Volvo, Volkswagen, Hyundai și Kia accelerează conversia fabricilor auto către mobilitatea electrică.
România – piață de consum, nu hub industrial
În tot acest tablou, România apare marginal. Raportul european al asociației E-Mobility Europe menționează România aproape exclusiv prin investițiile Ford Craiova.
Harta interactivă realizată de E-Mobility Europe arată că România are în prezent cinci unități de asamblare relevante în industria vehiculelor electrice și comerciale, acoperind segmente precum vehicule grele (HDVs), autobuze, autoturisme și vehicule comerciale ușoare (LCVs). Printre principalii producători activi se numără Ford Otosan, ATP Exodus Group, BMC Group și ROMAN.
Producția de vehicule electrice din România este concentrată în jurul uzinei Ford Otosan de la Craiova, unde sunt produse modele electrice, dar și versiuni hibride și termice destinate pieței europene. Paradoxal, unul dintre cele mai importante active industriale ale României în noua economie electrică a funcționat ani la rând fără infrastructură rutieră rapidă modernă. Abia în vara anului trecut a fost finalizat drumul expres Craiova–Pitești, supranumit „Autostrada Ford”.
În același timp, Dacia Spring — cel mai vândut model electric al unui brand românesc — este produs în China și importat ulterior în Europa.
Singurul producător de baterii la nivel local este Prime Batteries, care pe lângă sisteme de stocare a energiei (BESS) produce în fabrica de la Cernica și baterii pentru sectorul auto și industrial.
De la pompă la priză
Conflictul din Iran și creșterea prețurilor la petrol accelerează tranziția către vehicule electrice în Europa. În primul trimestru din 2026, în UE au fost înmatriculate aproape 547.000 de autoturisme electrice noi, care au ajuns la o cotă de piață de 19,4%. România urmează aceeași tendință: înmatriculările de vehicule electrice au crescut cu aproape 20%, iar în martie piața BEV a explodat, cu o creștere de 148% față de aceeași lună din 2025.
Însă, în lipsa unei strategii industriale coerente pentru dezvoltarea lanțurilor valorice verzi, România rămâne doar o piață de desfacere. Să nu uităm că, ani la rând, România a avut una dintre cele mai generoase scheme de stimulare a achiziției de mașini electrice din Europa, oferind ecotichete de până la 10.000 de euro și cheltuind cumulat sute de milioane de euro prin programe precum Rabla Plus. Rezultatul? Sute de milioane de euro s-au transformat în mașini importate, nu în fabrici locale. Astfel, în timp ce țările vecine atrag miliarde de euro și își construiesc ecosisteme industriale integrate, România nu a avut, nu are și nici nu va avea prea curând o strategie pentru a deveni mai mult decât o piață de consum în noua economie electrică europeană. Iar într-o Europă în care bateriile devin noul petrol, această întârziere ne va costa mai mult decât ne închipuim.
