Consiliul Uniunii Europene a publicat luni o recomandare conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026 și a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca țara să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
Totodată, instituția a făcut recomandări și pentru următorii ani cu privire la creșterea cheltuielilor, care nu trebuie să depășească 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
Potrivit sursei citate, această traiectorie revizuită este ”consistentă cu o îmbunătățire minimă anuală de cel puțin 0,5% din PIB a balanței structurale și asigură că deficitul guvernamental general va fi adus sub valoarea de referință conform termenului inițial de corectare în 2030”.
În plus, ca răspuns la devierea de la traiectoria inițială, măsurile corective au fost aduse mai în față, cu o ajustare anuală a balanței primare de aproximativ două puncte procentuale pe an în 2025 și 2025 și, ulterior, de aproximativ un punct procentual, susținute de reforme cheie, inclusiv revizuirea cadrului fiscal și garantează că datoria revine sub 60% din PIB pe termen mediu.
Pe baza traiectoriei prevăzute în această recomandare, deficitul guvernamental înregistrat de România ar urma să scadă de la 9,3% din PIB în 2024, până la 2,8% din PIB în 2030. Datoria guvernamentală ar urma să continue să se majoreze, de la 54,8% din PIB la finele lui 2024, până la 62,3% din PIB la finele lui 2028, pentru ca ulterior să scadă la 61,1% din PIB în 2030.
”Respectarea ratelor maxime de creștere ale cheltuielilor nete recomandate, stabilite de traiectoria corectivă, ar trebui să asigure o corecție durabilă a deficitului excesiv, în timp ce măsuri concrete ar trebui să fie orientate spre îmbunătățirea calității și a componenței finanțelor publice, menținerea investițiilor și consolidarea potențialului de creștere al economiei. Reformele de natură fiscală și economică mai largă ar trebui să îmbunătățească potențialul de creștere și de reziliență al economiei într-un mod sustenabil și să sprijine sustenabilitatea fiscală”, se precizează în documentul citat.
Cu toate acestea, având în vedere recenta deteriorare a poziției fiscale a României, Consiliul este de părere că amploarea reformelor, în special a celor care au un impact direct asupra perspectivei fiscale și a sustenabilități datoriei, trebuie extinsă. ”Viitoarea reformă fiscală ar trebui să urmărească generarea de venituri suplimentare semnificativ mai mari decât 1,7% din PIB, așa cum era prevăzut în plan. Pentru a contribui la redresarea situației fiscale, vor fi necesare și măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea administrării și colectării impozitelor și pentru a asigura un control strict asupra cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din sectorul public”, subliniază forul european.
Data de 15 octombrie 2025 a fost stabilită drept termen limită până la care România trebuie să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv.
Documentul publicat luni vine după ce, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la finalul săptămânii trecute, s-a constatat că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Bruxelles-ului privind corectarea deficitului bugetar, iar această constatare deschide calea pentru noi posibile măsuri dacă țara nu adoptă acțiuni rapide pentru a reduce dezechilibrele.
De altfel, sectetarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care a participat la reuniunea ECOFIN, a explicat vineri seara, la Digi 24, că România nu a adoptat măsuri cu privire la creșterea veniturilor astfel încât trebuie să ajusteze graficul referitor la creșterea cheltuielilor în acest an și în anul următor, iar dacă nu adoptă măsuri efective de reducere a deficitului bugetar până în 15 octombrie țara riscă o suspendare a fondurilor europene.
Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020.
La începutul acestui an, în 21 ianuarie, ECOFIN a aprobat Planul Bugetar-Structural al României și traiectoria corectivă în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv, prin care a fost a fost acceptată calea de ajustare pe o perioadă de 7 ani, precum și reformele și investițiile propuse.
Potrivit ministrului Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuă să fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilității finanțelor publice.
România a primit, în ianuarie, recomandări de menținere a cheltuielilor în limitele prevăzute (plafonul anual privind creșterea anuală a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB.
