Cantitatea de deşeuri de panouri fotovoltaice va continua să crească, până în 2050, la o valoare cuprinsă între 60 şi 78 milioane de tone, echivalentul a 10% din totalul deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) în acel an, de aceea este nevoie de o legislaţie clară privind reciclarea acestor echipamente, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei Ecotic, transmis vineri AGERPRES.
„Utilizarea de panouri fotovoltaice în industrie şi, mai nou, în gospodării, a dus la creşterea numărului acestora, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va conduce la creşterea cantităţii de deşeuri electrice provenite de la acestea. La nivel mondial, capacitatea cumulată a panourilor fotovoltaice instalate este de 942 GW, aceasta urmând să se extindă ca urmare a faptului că multe ţări au început deja procesul de decarbonizare a sistemelor de energie. În 2021, Uniunea Europeană avea o capacitate instalată de producţie a energiei solare de 162 GW, în creştere faţă de anul precedent, şi se estimează că până în 2030 statele membre UE vor depăşi 750 GW. Agenţia internaţională pentru energie regenerabilă (IRENA) a previzionat că, până în anul 2050, cantitatea de deşeuri de panouri fotovoltaice va continua să crească, atingând o valoare cuprinsă între 60 şi 78 milioane de tone, reprezentând 10% din totalul deşeurilor electrice şi electronice (DEEE) produse în acel an”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit experţilor, panourile fotovoltaice sunt alcătuite din aluminiu, sticlă, semiconductori, cabluri, plastic, cupru, siliciu, metale rare şi au o durată de viaţă între 20 şi 30 de ani, fiind considerate echipamente electrice. „Din acest motiv, debarasarea acestor echipamente trebuie să se facă la punctele de colectare dedicate DEEE”, precizează Ecotic.
„Panourile fotovoltaice sunt încadrate în trei generaţii, în funcţie de tehnologia şi materialele folosite în producţie: panouri de primă generaţie, care includ module monocristaline, multi- sau poli-cristaline, fiind şi cele care domină piaţa, cu o cotă procentuală cuprinsă între 80% şi 90%, cele din a doua generaţie, care includ module cu peliculă subţire şi materiale precum cadmiu şi telur sau cupru, indiu, galiu şi selenid, şi cele din a treia generaţie, care sunt cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, dar şi cel mai puţin utilizate la nivel global. Un studiu recent a demonstrat că producţia de module cu siliciu din materiale reciclate are un impact asupra mediului cu 58% mai mic decât realizarea modulelor din materiale nou extrase. Reciclarea panourilor fotovoltaice pe fluxurile corecte de reciclare este cu atât mai importantă cu cât se estimează că materialele semiconductoare, inclusiv indiul, galiul, seleniul şi telurul, îşi vor epuiza rezervele într-o perioadă cuprinsă între 5 şi 50 de ani la ritmul actual de extracţie”, notează sursa citată.
Conform analizei de specialitate, reciclarea deşeurilor de panouri fotovoltaice se află în faza incipientă, numărul fabricilor dedicate fiind încă mic faţă de nevoi, iar multe dintre aceste module sunt fie reciclate la comun cu alte tipuri de deşeuri, fie incinerate, fie eliminate la groapa de gunoi.
La nivel european, în vederea asigurării unui standard al calităţii reciclării, Comitetul European de Standardizare Electrotehnică (CENELEC) a dezvoltat standardul care descrie cerinţele din punct de vedere administrativ şi tehnic în manipularea deşeurilor provenite din panouri fotovoltaice.
„În general, principalele beneficii de mediu provin din recuperarea aluminiului şi siliciului. Siliciul recuperat din panourile fotovoltaice reduce nevoia de extracţie şi rafinare a siliciului brut, diminuând astfel costurile de producţie. În multe cazuri, reciclarea panourilor are o eficienţă între 78% şi aproape 100% în privinţa recuperării unor componente. La momentul actual, panourile fotovoltaice pe bază de siliciu sunt tratate în principal în instalaţii de reciclare pentru tratarea sticlei laminate, a deşeurilor electrice şi electronice şi a metalelor. În aceste fabrici, abordarea mecanică de zdrobire şi sortare este folosită pentru a recupera o parte din materiale, precum aluminiul, sticla, şi cuprul, acestea fiind şi principalele materii pe care se concentrează procesele de extracţie şi reciclare. O altă provocare este reprezentată de existenţa materiilor prime critice, precum galiul sau indiul, în proporţii relativ mici în panourile fotovoltaice ceea ce face ca extracţia acestora să fie mai dificilă. În timp ce materiale precum aluminiul şi cuprul au tehnologii robuste de reciclare şi infrastructură deja existentă, materiale precum indiul, telurul şi siliciul nu au. Pe fondul unor cantităţi de deşeuri relativ mici, extracţia materiilor prime critice rămâne o opţiune puţin atractivă din punct de vedere financiar”, subliniază organizaţia profesională.
Uniunea Europeană a adoptat reglementări privind deşeurile de panouri fotovoltaice, prin Directiva UE 2012/19/CE, care impune producătorilor obligaţia de a finanţa costurile de colectare şi reciclare a panourilor fotovoltaice la finalul duratei de folosinţă, astfel urmărind să îmbunătăţească colectarea, reutilizarea şi reciclarea deşeurilor electrice şi electronice pentru a contribui la utilizarea eficientă a resurselor.
În România, legislaţia actuală prevede că importatorii care pun pe piaţă asemenea echipamente electrice trebuie să achite „timbrul verde” pentru astfel de costuri. Tot în această legislaţie (care nu distinge panourile fotovoltaice de alte echipamente electrice şi electronice) se trasează o ţintă de colectare de 65% faţă de media echipamentelor puse pe piaţă în trei ani anteriori, evidenţiază specialiştii Ecotic.
„În concluzie, dacă au fost puse pe piaţă cantităţi de 50 mii tone în anii 2021-2023, circa 11 mii de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (bineînţeles altele decât panouri fotovoltaice, nefiind încă ieşite din uz) vor trebui colectate şi finanţate de producători prin Organizaţii de Transfer de Responsabilitate. Soluţia ar fi ca pentru aceste echipamente să existe o ţintă calculată la nivelul DEEE generate, iar timbrul verde dat de importatori să fie pus într-un fond dedicat reciclarii acestor echipamente”, explică specialiştii.
Ecotic este prima organizaţie a producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice (EEE) din România, fondată în anul 2006. Entitatea gestionează deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) în numele a aproximativ 700 de producători şi importatori afiliaţi.
