Datele publicate de ministerul finanțelor dezvăluie o imagine clară asupra situației financiare a României după primele șase luni ale acestui an. Cifrele arată că deficitul bugetar se află pe un teren periculos, chiar dacă iunie este prima lună în care avem semne de optimism. Astfel, de la 9,6 miliarde de lei în mai, deficitul din iulie a scăzut de 32 de ori, la doar 300 de milioane de lei. Performanța uriașă are însă o explicație simplă: la buget au intrat dividendele companiilor de stat. Probabil și în luna iulie vor fi încasări mari din această sursă, după care, fără măsuri de reducere a cheltuielilor și noi taxe, va urma dezastrul. Iar un prim semnal îl dă creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor: deși angajările la stat au fost înghețate până la sfârșitul anului, numărul bugetarilor este în creștere accelerată. Astfel, dacă deficitul bugetar pe primele șase luni ale lui 2023 este doar cu 0,6% din PIB mai mare ca anul trecut, pe următoarele șase luni sunt mari șanse ca deficitul să crească mult peste 4%, nivelul înregistrat în ultimele șase luni ale anului 2022. Astfel, s-ar ajunge la un deficit care ar sări bine peste 6%, un nivel periculos ținând cont de situația în care se află România.
Conform datelor publicate de ministerul finanțelor, execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,34% din PIB, faţă de deficitul de 23,51 miliarde de lei lei, respectiv 1,67% din PIB aferent primelor şase luni ale anului 2022. Trebuie remarcat faptul că în luna iunie față de luna mai, deficitul a înregistrat o creștere de doar aproximativ 200 de milioane de lei, ceea ce indică aproape o stagnare în termeni procentuali, o adevărată performanță după creșterile semnificative din lunile trecute. Veniturile totale la buget au însumat 242,74 miliarde de lei lei în prima jumătate a anului, în creştere cu 12% față de perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile au totalizat 279,96 miliarde de lei, în creştere cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 20,7 miliarde de lei, consemnând o creştere de 22,3% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (89%) şi impozitul pe veniturile din pensii (40,3%), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 9,2%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (14,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată, conform explicațiilor date de ministerul de resort, de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, dar și măsura care prevede neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 76,75 miliarde de lei, în creştere cu 12,1% față de perioada similară a anului trecut. Este important de precizat faptul că încasările din impozitul pe profit au însumat 12,74 miliarde de lei, consemnând o creştere de 18,4%, susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (23,5%). În ceea ce privește încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 48,69 miliarde de lei, în creştere cu 7% (an/an). Veniturile din accize au însumat 17,72 miliarde de lei, consemnând o creştere de 6,4%, explicată de avansul accizelor pentru produsele din tutun (16,9%). În acelaşi timp, evoluţia negativă a încasărilor din accizele pentru produsele energetice cumulate în primul semestru a continuat să se amelioreze (-2,7%), în condiţiile revenirii în teritoriul pozitiv a dinamicii a acestora în lunile aprilie-iunie (an/an), pe fondul redresării comerţului cu carburanţi.
Un alt capitol important este cel al veniturilor nefiscale care au însumat 22,3 miliarde de lei, consemnând un avans de 4,9% față de perioada similară a anului trecut. Evoluţia pozitivă a acestora a fost influenţată de sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi veniturile din dividende. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare atât a încasărilor din redevenţe, pe fondul descreşterii preţurilor energiei, conform datelor de la Finanțe.
4% din PIB cheltuim doar pe salariile bugetarilor
Chiar dacă veniturile sunt în majoritate pe creștere, din păcate același lucru se poate spune și despre cheltuieli, lucru care nu este deloc încurajator, dat fiind faptul că în a doua jumătate a anului, Guvernul nu poate să mai adauge decât 2% PIB peste deficitul actual dacă vrea să se încadreze în ținta de deficit de 4.4% pe care e construit bugetul pe anul acesta, fapt ce pare, de departe, aproape imposibil de realizat. „În aceste condiţii, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârşitul anului 2023 riscă să depăşească 6% din PIB, adică ar constitui un regres faţă de nivelul de deficit de 5,7% din PIB înregistrat în 2022” , a declarat economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, care a adăugat că „este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârnit-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă. Economistul-şef al BNR a explicat faptul că România ar trebui să implementeze un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 procente din PIB pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.
Revenind la cheltuielile bugetare, acestea au înregistrat o creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 17% din PIB la 17,6% din PIB, iar dacă ne uităm pe structura acestora observăm că, în primele 6 luni ale acestui an, cheltuielile de personal, adică cele cu salariile bugetarilor, au însumat 63,08 miliarde de lei, în creştere cu 8,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4% din PIB, conform calculelor făcute chiar de ministerul de finanțe. Cheltuielile cu bunuri şi servicii, o altă destinație importantă a banilor publici, au fost de 36,09 miliarde de lei, în creştere cu 12,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 15,95 miliarde de lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 2,83 miliarde de lei. Astfel, după primele 6 luni ale anului, în contextul unui apetit crescut al mediilor investiţionale interne şi externe pentru titlurile de stat, este asigurat deja 64,5% din necesarul brut de finanţare pentru anul 2023, precizează Ministerul Finanţelor.
Cei mai mulți bani publici se duc însă pe asistența socială, unde intră toate „pomenile,” voucherele, subveníile și ajutoarele acordate de Guvern în acest an preelectoral. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 97,77 miliarde de lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilităţi. În plus, cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele şase luni ale anului 2023, au fost în sumă de 2,23 miliarde de lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu subvenţiile au totalizat 8,95 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (2,51 miliarde de lei), care reprezintă peste un sfert (28,05%) din totalul subvențiilor.
Deși ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare este departe de a fi unul care să țină măcar pasul cu cel al veniturilor, Marcel Boloș este de un optimism aproape nerealist, cu atât mai mult în condițiile în care se pune problema suspendării unor fonduri europene ca în cazul depășirii țintei de deficit. Ministrul finanţelor a declarat că „este exclus” ca deficitul bugetar să depăşească 5% din PIB, menţionând că o ţintă de deficit de până în 5%, cu un plan de măsuri fiscale şi un „plan robust pe partea de cheltuieli” ar pune România la adăpost de riscul de suspendare a fondurilor europene. În ceea ce privește „planul robust pe partea de cheltuieli,” coaliția de guvernare pregătește o serie de măsuri despre care fostul ministru Lucian Romașcanu spune că „nu sunt măsuri care să fie aplaudate de toată lumea”. Trăgând linie, uan dintre cele mai bune concluzii legate de sănătatea financiară a României a fost creionată de preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. „Deficitul bugetar este o vulnerabilitate majoră, care nu poate fi întreţinută la nesfârşit” , a declarat Dăianu adăugând faptul că „România va ieşi în relief iar prin deficitul bugetar dacă nu va avea loc o ajustare a acestuia.”
