Titlurile de stat reprezintă o modalitate bună de economisire pentru populație, dar și o sursă de finanțare pentru guvern. În funcție de evoluția dobânzilor de referință de la BNR și de nevoia de finanțare a statului român, randamentele titlurilor de stat sunt mai mari sau mai mici. În prezent, comparativ cu câștigurile oferite de depozitele bancare la termen, titlurile de stat sunt mai rentabile.
Apetitul populației pentru certificatele de trezorerie emise de Ministerul de Finanțe a crescut în ultimii ani, atât pe fondul randamentelor tot mai bune, cât și pe cel al campaniilor de promovare realizate de Minister. Prima ediție Fidelis din acest an, desfășurată între 7 și 14 februarie, a înregistrat trei noi recorduri: o valoare record a sumei investite, de peste 4,3 miliarde lei, peste recordul de 3,5 miliarde lei din octombrie 2024, un număr record de 44.000 de ordine de subscriere și unul record de donatori de sânge – investitori, de 5.722, cu subscrieri de 537 milioane lei. Donatorii de sânge beneficiază de un prag minim redus de subscriere, de 500 de lei în loc de 5.000 de lei, și o dobândă cu un punct procentual mai mare pentru titlurile cu scadența la un an.
Astfel, donatorii beneficiază de o dobândă de 7,95% pentru scadența de un an, în loc de 6,95% cum este pentru restul subscierilor. Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. Cele mai accesate emisiuni ale acestei ediții au fost emisiunea în lei, cu scadența de 1 an, dobânda de 6,95%, cu un total de peste 1,1 miliarde de lei investiți prin 15.411 ordine și emisiunea în euro, cu scadența la 7 ani, dobânda de 6,25%, cu o sumă totală investită de peste 226 milioane euro, echivalentul a peste 1,1 miliarde lei, plasată prin 7.506 ordine. Foarte apreciată, emisiunea în lei, cu scadența la 3 ani și dobânda de 7,65%, a strâns un interes de peste 319 milioane lei, plasate prin 4.560 ordine. Tot în lei, emisiunea cu scadența la 5 ani și dobânda de 7,95%, a cumulat peste 336 milioane lei, plasate prin 5.244 ordine. În ceea ce privește emisiunea în euro, cu scadența de 2 ani și dobânda de 4%, investitorii au plasat peste 163 milioane euro, echivalentul a peste 815 milioane lei, plasate în 5.702 ordine, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Banca Națională a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației va coborâ la 3,8% la sfârșitul acestui an. Aceasta înseamnă că oricare dintre randamentele oferite de tilurile de stat oferă un câștig real, adică mai mare decât inflația. Dar randamentele nu au acoperit întotdeauna inflația în ultimii cinci ani. În 2021 și 202, randamentele titlurilor Fidelis și Tezaur au fos mai mici decât rata inflației. Creșterea prețurilor nu ține cont de dobânzile oferite de titlurile de stat, saltul inflației până la 14% din 2022 fiind provocat de criza energetică și alte probleme internaționale. Titlurile de stat au recuperat ulterior, dar doar după ce inflația s-a domolit, adică în 2023, iar nevoia de bani a guvernului a crescut tot mai mult din cauza deficitului bugetar.
Titlurile de stat au pornit de la dobânzi între 3% și 4% în 2021, au urcat la aproape 5% în 2022 și la peste 7% la început de 2023. Curba randamentelor a coborât în 2023 până la 6,1 – 6,3%, dar anul trecut a urcat din nou către 8% și chiar peste, pe fondul persistenței inflației și a necesarului de finanțare a bugetului de stat. Dacă ne uităm în urmă, observăm că anul cu cele mai mici dobânzi rămâne 2021, când randamentele erau de sub 2% la scadențele de 1 an. Anul trecut, Ministerul de Finanțe a adunat, prin Fidelis și Tezaur, 26 miliarde de lei.
Intensificarea emiterii de titluri de stat destinate populației este un lucru bun pentru industria financiară a României. Ministerul de Finanțe a modificat gradual scadențele, introducând și maturități de 3 ani pe lângă cele de 1 și 5 ani, și chiar mai lungi, de 7 ani și 10 ani. Finanțele au anunțat și că emisiunile Fidelis vor deveni lunare, cu posibilitatea de a subscrie în primele șase zile lucrătoare ale lunii, ceea ce face ca dobânda să devin un benchmark pentru piață. De asemenea, oferă o alternativă bună de economisire sau investiție pentru participanții la bursă, fonduri de investiții sau depozite bancare. De altfel, titlurile de stat pot fi vândute înainte de maturitate prin intermediul bursei și primesc integral sau parțial dobânda aferentă perioadei de deținere.
Depozitele bancare, unde se află cei mai mulți bani ai populației, oferă dobânzi mai mici decât cele ale Ministerului de Finanțe. Conform datelor BNR, dobânda medie din luna decembrie a fiecărui an, în 2021, randamentul unui depozit cu scadența de 12 luni era de 2,3%, iar în 2022 a sărit la 7,98%. De acolo a intrat pe un trend descendent, coborând la 6,3% în 2023 și 5,1% în 2024. În prezent, dobânda medie oferită de băncile comerciale pentru depozitele de un an este de circa 5% și probabil va fi redusă pe măsură ce scade inflația. Din păcate, la 5% în prezent și o inflație de 3,8% peste un an, randamentul real al depozitului bancar este de sub 1%, dacă luăm în calcul și impozitul de 10% din profitul realizat, care nu este perceput pentru câștigul oferit de titlurile de stat.
Titlurile de stat devin o alternativă reală la depozitele bancare, ceea ce nu poate fi decât un avantaj pentru populație în tentativa de a-și proteja economiile de deprecierea cauzată de inflație. Dacă situația e benefică pentru economia românească, este cu totul o altă discuție.
