Ministerul Finanțelor este autorizat ca pentru 2026 să transfere suma de 1 miliard de lei la dispoziția Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID, în scopul implementării instrumentelor de garantare și finanțare în nume și cont stat, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, publicat joi de Ministerul Finanțelor.
‘Se impune o abordare integrată în ceea ce privește dezvoltarea instrumentelor financiare, pentru a evita suprapunerile și fragmentarea intervențiilor, indiferent de sursa de finanțare utilizată, iar intervenția statului în economie prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare va contribui la corectarea deficiențelor de piață, mobilizarea capitalului privat și valorificarea mai eficientă a fondurilor europene și reducerea vulnerabilităților macroeconomice’, se arată în proiect.
În acest sens, studiul de piață privind decalajele de finanțare din România, realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în anul 2024 evidențiază domeniile și sectoarele unde există deficit de finanțare și unde statul, prin BID, poate interveni cu instrumente specifice de sprijin. Astfel, autoritățile administrației publice locale și operatorii de servicii publice se confruntă cu constrângeri structurale majore.
‘Aceste entități întâmpină dificultăți acute în asigurarea cofinanțării obligatorii și în gestionarea fluxului de numerar necesar susținerii cheltuielilor eligibile și neeligibile aferente proiectelor cu finanțare europeană. Adesea aceste entități sunt limitate în accesarea serviciilor bancare complete din cauza plafoanelor de îndatorare atinse sau a profilului de risc perceput de băncile comerciale, care evită expunerile pe termen lung specifice proiectelor de infrastructură. Fără mecanisme de garantare sau creditare, riscul dezangajării fondurilor europene și al adâncirii disparităților regionale crește semnificativ’, conform documentului.
De asemenea, pentru a aborda provocările structurale, este nevoie de sprijin financiar pentru companiile inovative, high-tech care demonstrează un angajament puternic față de inovare și
competitivitate, este nevoie de sprijin pentru firmele specializate în industrii manufacturiere high-tech și din sectoarele de înaltă tehnologie, intensive în cunoaștere (knowledge intensive sectors), care tind să se confrunte cu constrângeri financiare mai mari, modelul lor de afaceri inovator făcând ca multe dintre aceste companii să fie considerate ‘prea riscante’ de către bănci, care au tendința să le respingă cererile de credit.
În plus, se impune asigurarea continuității produselor în nume și cont stat pentru companiile mari și cu capitalizare medie având în vedere preluarea acestei activități de către BID de
la Exim Banca Românească, în aplicarea prevederilor OUG nr. 126/2024.
‘Astfel, pentru anul 2026, se autorizează Ministerul Finanțelor să transfere suma de 1 miliard de lei la dispoziția BID, în scopul implementării instrumentelor de garantare și finanțare în nume și cont stat’, se menționează în proiectul MF.
Documentul mai atrage atenția că, întrucât sumele returnate de capital sunt estimate a fi reduse în următorii 2 – 4 ani, piața riscă un blocaj de lichiditate exact în momentul în care valoarea proiectelor potențiale de investiții pentru 2025 – 2026 este estimat la peste 600 milioane de euro, ceea ce impune tranziția urgentă la mecanisme de finanțare recurente, care să fie susținute strategic de Banca de Investiții și Dezvoltare.
‘Pentru a asigura continuitatea, este necesară creșterea rolului BID prin implementarea de produse de tip participații la capital și datorie și crearea unor vehicule de investiții dedicate, replicând modele regionale de succes precum ‘Innovate PL’ din Polonia, unde instituțiile de dezvoltare colaborează cu fonduri de investiții pentru a adresa strategii specifice de piață. În complementaritate cu intervenția BID, maturizarea pieței locale depinde esențial de activarea capitalului instituțional autohton, în special a fondurilor de pensii din Pilonul 2, care gestionează active de peste 40 miliarde euro, dar au o expunere minimă în economia reală prin acest tip de instrumente. Astfel, prin instrumentele BID și mobilizarea fondurilor de pensii ar asigura nu doar acoperirea deficitului de finanțare post-PNRR, ci și reducerea decalajelor față de alte piețe regionale și europene, transformând capitalul local într-un motor sustenabil de creștere economică și inovare’, explică proiectul.
În acest context, propunerea de modificare a Legii nr. 411/2004 are ca obiect extinderea cadrului investițional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor și condițiilor aferente investițiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor și a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanților.
Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entități cu rol instituțional, precum statul român și Banca de Investiții și Dezvoltare, în structuri de investiții caracterizate prin
mecanisme adecvate de guvernanță, transparență și control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creșterea gradului de siguranță al investițiilor, menținând principiile prudențiale aplicabile sistemului de pensii private și asigurând protecția intereselor participanților.
Totodată, propunerea legislativă are ca obiectiv sprijinirea finanțării economiei naționale și a investițiilor productive pe termen lung, prin orientarea unei părți din activele fondurilor de pensii către sectoare cu potențial de creștere, inovare și creare de valoare adăugată. Mobilizarea capitalului intern în astfel de investiții contribuie la consolidarea pieței de capital, la susținerea întreprinderilor românești, la creșterea competitivității economiei și la reducerea dependenței de surse externe de finanțare, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare economică sustenabilă și cu politicile publice naționale și europene, reiese din proiect.
‘Modificarea propusă are ca obiect includerea Băncii de Investiții și Dezvoltare, alături de statul român, între entitățile a căror participare directă sau indirectă la fondurile de investiții private de capital permite investirea activelor fondurilor de pensii în această categorie de active. Având în vedere rolul BID de instituție financiară cu misiune strategică în susținerea investițiilor în economie, precum și implicarea sa în structuri de finanțare cu mecanisme adecvate de guvernanță și control al riscurilor, măsura contribuie la creșterea gradului de siguranță al plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat, cu respectarea principiului prudențial, și la sprijinirea finanțării economiei naționale și a investițiilor pe termen lung’, subliniază documentul.
