România își asumă un calendar cu obiective clare în ceea ce privește siturile Natura 2000, iar următoarea discuție cu Comisia Europeană (CE) pe acest subiect va avea loc în luna mai, a declarat, joi, la finalul ședinței de Guvern, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
‘România este una din unul dintre statele care are foarte multe proceduri de infringement începute și știm că o parte semnificativă dintre aceste proceduri sunt pe zona de mediu. În momentul în care am venit la minister, când am preluat mandatul, la câteva zile distanță, România a primit acest aviz motivat cu privire la transpunerea unei Directive cu privire la zonele sit Natura 2000 și nu doar sit Natura 2000, de fapt siturile de importanță comunitară. Peste 200 astfel de situri nu aveau obiective clarificate foarte clar de conservare sau nu aveau planurile de management, astfel încât să fie declarate oficial ca situri de importanță comunitară. Acest dosar, să zicem, de infringement, trenează de aproape nouă ani de zile. În șase luni de zile am reușit să adoptăm planuri de management sau obiective de conservare pentru 30% dintre aceste situri. Reușim să negociem și cu ajutorul MIPE să găsim soluțiile pentru a arăta că pentru această perioadă de tranziție avem măsurile de conservare necesare pentru zonele respective’, a spus Buzoianu.
Reprezentanta ministerului de resort a punctat, totodată, că România va respecta un calendar pe ceea ce înseamnă planurile de management pentru siturile de importanță comunitară.
‘Se poate să protejăm și natura, se poate să negociem și la nivelul Comisiei Europene, dar a trebuit în șase luni de zile să arătăm că am putut să mișcăm proiecte care nu au fost mișcate în ani de zile. Pentru asta a trebuit să trecem Hotărâri de Guvern, a trebuit să adoptăm inclusiv la nivel de ANMAP Regulamentul de reorganizare, a trebuit să dăm toate organigramele pentru aceste instituții (…) Ne vom ține în continuare de acest calendar. Următoarea discuție care trebuie să fie făcută cu Comisia Europeană este în luna mai. Evident, există responsabilități la nivelul Ministerului Mediului pe planurile de management și aici vă pot da câteva exemple de planuri de management care au fost aprobate în aceste șase luni: Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Național Buila Vânturarița, Parcul Național Munții Măcinului. Agenția Națională pentru Protecția Mediului și pentru Arii Protejate are în continuare un calendar destul de strâns pentru a adopta în continuare zeci de astfel de planuri, dar ne vom ține de acest calendar pentru că, în sfârșit, avem un traseu foarte clar agreat cu Comisia Europeană, care să nu mai pună la risc niciun fel de investiție’, a afirmat șefa de la Mediu.
Potrivit sursei citate, miliarde de euro ar fi fost blocate dacă nu se reușea întocmirea planurilor de management pentru o parte dintre obiective.
‘Am reușit să deblocăm o procedură care, dacă ar fi continuat, ar fi dus inclusiv la blocarea a miliarde de euro în investiții. Ceea ce nu s-a înțeles în nouă ani de zile a fost impactul uriaș pe care îl avea această procedură. Toate planurile de management care nu erau adoptate, toate aceste situri care nu aveau obiective, dacă se aflau în jurul unor zone unde urmau să fie făcute investiții și nu existau aceste măsuri de conservare, măsura care este prevăzută la nivel european din partea Comisiei Europene ar fi fost să nu mai acorde fonduri europene pentru astfel de investiții. Și aici vorbim de infrastructură mare, de proiecte apă-canal, de proiecte de autostrăzi. Vorbim de o grămadă de proiecte, miliarde din fonduri europene de euro care ar fi fost pierdute sau cel puțin blocate dacă nu am fi reușit să trecem aceste planuri. Am reușit, în ultimele șase luni de zile, să grăbim și să trecem cu o viteză-record aceste măsuri, astfel încât să avem o discuție, să renegociem tot calendarul împreună cu Comisia Europeană, să ne asumăm un calendar de trei ani de zile în care să adoptăm și restul de 70% din măsurile care trebuie să fie adoptate’, a explicat șefa de la Mediu.
Aceasta a adăugat că, în paralel cu discuțiile avute cu Comisia Europeană, autoritățile de la București solicită forului european să existe un calendar realist ‘pentru a putea să îndeplinim și restul de obligații’.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a anunțat, joi, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES, că 30% din planurile de management și măsurile de conservare a siturilor de importanță comunitară, neadoptate în ultimii nouă ani, au fost adoptate în ultimele șase luni.
Potrivit ministerului de resort, în iunie 2025, a fost emis avizul motivat care privea nedesemnarea ca arii speciale de conservare a 169 de situri de importanță comunitară, lipsa unor obiective de conservare adecvate pentru peste 200 de situri și absența măsurilor de conservare pentru zece situri punctuale.
Comisia Europeană a transmis României, în noiembrie 2023, o scrisoare oficială suplimentară de punere în întârziere pentru că nu a implementat corect Directiva de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directive 2000/60/EC) și Directiva Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Council Directive 92/43/EEC) la autorizarea și construirea de hidrocentrale mici.
Ambele directive se concentrează pe asigurarea calității și cantității corpurilor de apă, prevenirea și combaterea poluării și protejarea faunei și florei.
Forul european susține că autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar au eșuat în modificarea autorizațiile și implementarea măsurilor identificate pentru a rezolva deteriorarea unuia dintre corpurile de apă identificate anterior.
