Subiectul apei în România trebuie privit ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem susține niciun fel de altă activitate și niciun trai decent pentru români, a transmis ministra interimară a Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la ExpoApa 2026.
‘Subiectul apei în România ar trebui să fie privit, într-adevăr, ca un plan național, ca o misiune națională, pentru că este o resursă fără de care nu putem să susținem niciun fel de altă activitate în țară și nu putem, de altfel, să susținem niciun fel de trai decent în limite absolut normale pentru români. Trebuie să plecăm cumva de la a ne accepta trecutul, a îmbunătăți și a munci în prezent ca să avem un viitor un pic mai bun’, a spus ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.
Potrivit acesteia, statistica oficială arată că, în România, doar 61% din populația rezidentă este conectată la sistemele de canalizare.
‘Asta înseamnă că mai avem mult de mers înainte. Aici este și o oportunitate de business, pentru că trebuie să veniți alături de noi când gândim politici publice, să le conectăm și la ideea de business’, a transmis Buzoianu celor prezenți la cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România.
Aceasta a precizat că ministerul a alocat, în ultimul an, aproximativ 900 de milioane de lei, de cinci ori mai mulți bani pentru baraje, diguri și poldere din bugetul național.
‘Dacă vorbim de accesul la apă și de sistemele pe care le puneți în practică, ele pot exista doar acolo unde există și o infrastructură critică, care funcționează și care nu cedează la primele fenomene extreme. Acesta este unul dintre lucrurile la care noi trebuie să muncim. Anul acesta au fost alocate sume record pentru a închide cât mai multe șantiere sau pentru a putea să facem pași semnificativi pe cât mai multe dintre șantierele deschise în anii anteriori’, a menționat ministra Mediului.
Ea a adăugat că finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în sectorul apei a însemnat aproximativ 300 km de sistem de distribuție de apă și peste 900 km de sistem de canalizare.
‘Știm cu toții că investițiile nu înseamnă doar că s-a finalizat investiția, s-a tăiat panglica, este totul în regulă de acum încolo, iar comunități întregi vor avea apă. Asta a fost o parte esențială de realizare a acestor investiții. Dar urmează și racordarea. Vorbim prea puțin despre acest aspect. Am tăiat în România panglici la investiții de sute de milioane și miliarde, chiar de sisteme din fonduri europene, care apoi nu au adus niciun litru de apă curată la comunități sau niciun fel de canalizare. Avem o lege cu obligații de racordare în momentul în care se realizează astfel de sisteme, dar nu în toate comunitățile locale autoritățile publice și-au făcut treaba de a încuraja oamenii sau chiar de a-i susține să se racordeze, odată ce sistemul a fost creat. De asta avem sisteme care arătau pe hârtie absolut fantastic acum câțiva ani, iar astăzi au devenit aproape nefolosibile, pentru că ani de zile au stat fără să fie racordați oamenii’, a explicat Diana Buzoianu.
Ministra a subliniat că autoritățile trebuie să facă pașii următori și să susțină oamenii, comunitățile să se racordeze la sistemele de apă care trebuie să fie funcționale.
Diana Buzoianu s-a referit și la procedura de infringement pe apă împotriva României, declanșată în 2024 de Comisia Europeană din cauza neconformării cu Directiva privind epuizarea apelor uzate urbane, pentru lipsa rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare în localități cu peste 10.000 de locuitori.
‘Avem această procedură de infringement pe ape. Stă deasupra capului nostru de ani de zile. Știm că avem această problemă. În anii aceștia au fost alocate sute de milioane de lei din bugetele naționale pentru sisteme de apă, canalizare, pentru că nu au fost distribuite sumele acolo unde cu adevărat era nevoie. Riscăm în continuare amenzi de sute de milioane de lei, deși am investit în ultimii ani sute de milioane de lei în sisteme de apă și canal, dar nu acolo unde se uită Comisia Europeană și unde știam că avem o posibilă procedură de imfringement’, a arătat ministra Mediului.
Aceasta a precizat că în 2026 ‘am reușit să trecem și mecanismul apei, care va aduce 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani pentru ANAR’.
‘Anul acesta am alocat o sumă record, vom avea un miliard și jumate alocați pe apă-canal. (…) Va fi un sistem de evaluare de dosare și unul dintre criteriile esențiale pe care le vom lua în calcul va fi inclusiv existența acestei proceduri de infringement. Evident, nu vrem să dăm în continuare un miliard jumate de lei pe apă-canal și la finalul anilor în care am implementat acest proiect să nu fi rezolvat nici măcar două sau trei UAT-uri dintre cele care au fost vizate direct de procedura de impringement’, a explicat Buzoianu.
Asociația Română a Apei (ARA) organizează, în perioada 8-10 septembrie, la ROMEXPO, ExpoApa 2026, cel mai mare eveniment dedicat industriei apei din România.
Ediția din acest an reunește aproape 90 de expozanți din România și alte 12 țări din Europa și a adus peste 4.000 de participanți din întreaga regiune: reprezentanți ai operatorilor de apă, autorităților publice, producătorilor și integratorilor de tehnologii, mediului academic și organizațiilor profesionale.
Programul include conferințe și dezbateri despre viitorul industriei, finanțarea investițiilor, tehnologie și competențele necesare sectorului, precum și o expoziție tehnică dedicată celor mai noi soluții pentru reducerea pierderilor de apă, tratarea apelor uzate, monitorizarea rețelelor și automatizarea proceselor. Zona exterioară găzduiește echipamente de mari dimensiuni și demonstrații operaționale.
