Reducerea vânzărilor din retail ar putea fi semn de criză sau cel puțin de declin al încrederii consumatorilor în economie. În același timp, fenomenul are și câteva efecte pozitive mai mult sau mai puțin evidente.
La prima vedere parcă nu prea se simte. Cel puțin în marile orașe, magazinele sunt în continuare pline și la fel de pline par a fi coșurile și cărucioarele din supermarketuri. Totuși, cele mai recente date de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în primele șapte luni ale acestui an, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (care ia în calcul toate activitățile de tip retail, cu excepția comerțului cu autovehicule) a scăzut cu 5,8% față de aceeași perioadă a lui 2025. Reducerile cele mai mari au fost la produse nealimentare (-7,4%), produse alimentare, băuturi și tutun (-4,5%) și benzinării (-2,9%).
Cu alte cuvinte, simplificând, pentru fiecare 100 de lei încasați de un magazin anul trecut, anul acesta au mai intrat în casa de marcat doar 94 de lei. În realitate, este posibil ca sumele intrate în conturile retailerilor să fi fost mai mari, dar la calculele de mai sus se aplică și rata inflației (care s-a situat la peste 8% în luna iulie față de în urmă cu un an).
Este o evoluție total diferită față de cea din restul Uniunii Europene. Conform institutului de statistică Eurostat, în aceeași perioadă vânzările cu amănuntul au crescut cu 1% la nivelul întregii UE (și cu 0,6% în zona euro). România este pe primul loc în rândul statelor unde s-au înregistrat reduceri, fiind urmată de Germania (-2,5%), Italia (-1%) și Spania (-0,7%).
Scădere doar pe hârtie?
Un aspect care ar putea explica de ce, totuși, nu ni se pare, cel puțin empiric, că în supermarketuri coșurile sunt mai puțin pline decât de obicei ar putea fi faptul că mulți oameni s-au reorientat către mărci sau chiar către categorii de produse mai ieftine. „Recunosc că mă uit în primul rând la preț și asta înseamnă că, de multe ori, cumpăr produse marca proprie. Poate sunt eu subiectiv, dar de multe ori sunt cel puțin la fel de bune ca cele ale unor branduri consacrate”, spune un tânăr inginer din Capitală. Și nu este singurul – potrivit diverselor studii disponibile, vânzările acestui tip de articole au depășit 30% din încasările totale din retailul modern în România în 2024 și proporția lor este în permanentă creștere.
Și locurile în care ne facem cumpărăturile au început să se schimbe, cu cei mai mari discounteri (Lidl, Kaufland și Penny) având o cifră de afaceri agregată record de peste 11 miliarde de euro în 2025. „În primul rând, merg la magazine mai ieftine. Altădată poate nu eram așa selectivă și alegeam supermarketul din apropierea casei, care era un pic mai scump. Dar acum merg ceva mai departe, ca să am acces la prețuri mai mici. Iar acolo mă uit cu atenție la produse, sunt de multe ori reduceri foarte bune – ori promoții, ori pur și simplu articole care mai au puțin și expiră. Și, nu în ultimul rând, am mai învățat să sar în anumite zile carnea sau peștele. Așa reușesc să am mereu masa plină cu mâncare gustoasă, chiar dacă pensia mea a pierdut mult din puterea de cumpărare în ultimii doi ani”, își dezvăluie strategia o fostă profesoară din București.
Jumătatea plină
O veste aparent bună ar fi, totuși, că în iulie 2026 cifra de afaceri din retail a crescut cu
7% față de luna anterioară. Majorarea s-a datorat vânzărilor mai bune de produse alimentare, băuturi și tutun (+7,6%) și de produse nealimentare (+4,1%), dar a fost accentuată de creșterea semnificativă a încasărilor din comerțul cu carburanți auto (+12,7%). Care s-a datorat doar în parte creșterii vânzărilor de benzină și motorină din cauza concediilor, restul banilor în plus venind din prețurile mai mari de la pompă. Rămâne de văzut dacă această tendință se va menține sau a fost doar una ocazională (generată, de exemplu, de vacanța de vară sau de încasarea primelor de concediu în anumite instituții și companii).
Până atunci, ne putem consola cu faptul că reducerea încasărilor din comerț nu este 100% un lucru rău. De exemplu, tendința ar putea accentua concurența din acest sector și ar putea duce la mai multe reduceri sau promoții menite să-i atragă pe clienți. Ceea ce nu ar putea avea decât un impact pozitiv asupra portofelelor noastre.
Alte efecte pozitive?
Scăderea cantităților de produse cumpărate ar putea schimba un pic în bine un aspect de care toți suntem conștienți, dar pentru contracararea căruia nu facem mai nimic, din păcate. Este vorba despre risipa alimentară, care, potrivit datelor UE, însemnă că în jur de 10% din alimentele disponibile se aruncă. „În fiecare an, aproximativ 60 de milioane de tone de alimente sunt irosite în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă aproximativ 130 kg pe cap de locuitor. Asta în timp ce aproape 40 de milioane de oameni din UE nu își permit o masă de calitate decât o dată la două zile”, arată oficialii Parlamentului European, care a venit cu o serie de reglementări menite să atenueze acest fenomen.
Fenomen care se estimează că este încă și mai pregnant la noi în țară, unde în medie fiecare locuitor aruncă anual circa 188 de kilograme de alimente bune de consum. „Când vorbim despre risipa de hrană, vorbim despre pierderi financiare, probleme de mediu și o nevoie profundă de mai multă solidaritate”, spune Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România.
Dacă tot am vorbit de problemele de mediu, o scădere a cantității de produse cumpărate de conaționalii noștri ar duce, în principiu, și la o reducere a numărului de curse necesare pentru aprovizionarea magazinelor. Ceea ce înseamnă mai puțini carburanți folosiți, deci mai puține noxe emise în atmosferă. Asta ca să nu mai vorbim de reducerea cererii de motorină într-o perioadă în care aceasta este la mare căutare în întreaga lume.
Iar efectele pozitive ale reducerii consumului nu se opresc aici. După cum știm, destule din produsele din magazine provin din afara țării. Potrivit INS, în primele șapte luni ale anului exporturile s-au majorat cu 3,1%, în timp ce importurile au crescut într-un ritm ceva mai lent, cu doar 2%, comparativ cu același interval al anului trecut. În acest mod, deficitul balanței comerciale a atins 19,27 miliarde de euro, fiind cu 215 milioane de euro mai mic decât în aceeași perioadă a lui 2025.
Totuși, oricât de benefice ar fi ajustările și schimbările pomenite mai sus, ele nu pot concura cu partea negativă a fenomenului. Scăderea consumului spune multe despre puterea de cumpărare și despre încrederea românilor în economie și în viitor, dar afectează și veniturile bugetelor publice, prin reducerea cuantumului taxelor plătite de firmele de pe lanțul comercial, ba are un impact și asupra evoluției produsului intern brut.
