Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia Uniunii Europene au totalizat 897 milioane de tone echivalent CO2, în trimestrul patru din 2023, o scădere de 4% faţă de perioada similară din 2022 (935 milioane de tone echivalent CO2), arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
PIB-ul UE a rămas stabil, înregistrând o mică creştere (0,2% în trimestrul patru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022).
În perioada octombrie-decembrie 2023, sectoarele economice responsabile pentru cele mai mari reduceri, comparativ cu trimestrul patru din 2022, au fost: furnizarea de electricitate şi gaze (minus 17,2%) şi industria (3,1%). Emisiile gospodăriilor au rămas aproape stabile.
Eurostat estimează că în trimestrul patru din 2023 emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în 22 state membre UE, comparativ cu perioada octombrie-decembrie 2022. Cele mai mari scăderi sunt estimate în Estonia (minus 23%), Bulgaria (minus 17%) şi Finlanda (minus 9%).
Din cele 22 state membre UE unde emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut, 10 au înregistrat un declin al economiei: Estonia, Finlanda, Suedia, Germania, Austria, Irlanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos şi Luxemburg. Ungaria şi-a menţinut PIB-ul la acelaşi nivel, în timp ce a redus emisiile. Alte 11 state membre UE: Bulgaria, Belgia, Cehia, Danemarca, Italia, Spania, Franţa, Polonia, Portugalia, România şi Croaţia şi-au redus emisiile în timp ce au înregistrat creştere economică.
Creşteri sunt estimate pentru Malta (7,7%), Slovenia (5,6%), Cipru (2,3%), Slovacia (1,7%) şi Grecia (0,3%). Toate cele cinci state membre au înregistrat creştere economică: Malta (4,3%), Slovenia (2,2%), Cipru (2,1%), Slovacia (2,2%) şi Grecia (1,1%).
UE şi-a propus o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, pentru a ajunge la neutralitate climatică până în 2050.
