Vremea extremă topește România. Unul dintre cele mai grave episoade de căldură a fost înregistrat zilele acestea, când temperaturile de 40-42 de grade Celsius la umbră au devenit ceva obișnuit. Arșița soarelui ne afectează pe toți, dar cei mai loviți sunt locuitorii marilor orașe. După 1989, în zona urbană suprafețele cu spații verzi s-au redus considerabil. La nivel național avem înregistrate doar circa 27.000 de hectare de spații verzi, reprezentate de parcuri, locuri de joacă pentru copii, grădini publice și terenuri sportive, o suprafață care raportată la populație ne plasează în coada clasamentului UE. Cum lucrurile nu ar stat și așa destul de rău, Legea spațiilor verzi ar putea să primească o nouă lovitură după ce deputații din Comisia de mediu au decis că spațiilor verzi proprietate privată li se va putea schimbată destinația.
La nivelul orașelor funcționează de mai mulți ani Registrul Local al Spaţiilor Verzi. Este un sistem informatic în care se ține evidența la zi a acestor spaţii aflate pe domeniul public, arborii izolaţi plantaţi în diverse locuri publice, precum şi arborii şi arbuştii ocrotiţi. În practică însă, în multe cazuri aceste date nu sunt actualizate. Așa se întâmplă și la București unde Primăria Generală a Capitalei spune că că abia la sfârșitul anului 2024 orașul ar putea avea un astfel de registru actualizat. Deocamdată datele disponibile furnizate de Registrul verde datează din anul 2011, ceea ce înseamnă că sunt complet depășite. În acea perioadă, suprafaţa medie de spațiu verde care reveneau unui bucureștean era de 23,21 metri pătraţi. Cifra nu corespundea însă realității, după cum aveau să constate câțiva ani mai târziu inspectorii Curții de Conturi pentru că suprafața includea și spațiile verzi proprietate privată. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică, Capitala a rămas cu aceeași suprafață de spații verzi în ultimii ani, de 4.506 hectare, în timp ce numărul locuitorilor a crescut cu 2,6%, de la 2.106.144 în ianuarie 2016 la 2.161.842 la 1 ianuarie 2022, ceea ce înseamnă o medie de 20,8 metri pătrați pe cap de locuitor. În schimb, statisticile europene vorbesc despre o suprafață mult mai mică.
UE ne spune cât de prost stăm
Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de 50 de metri pătrați. Circa 40% din suprafaţa oraşelor europene este formată din spaţii verzi, ceea ce înseamnă o suprafaţă medie de 18,2 metri pătraţi de spaţii verzi accesibile pe cap de locuitor, potrivit datelor Agenției Europene pentru Mediu într-un studiu publicat anul trecut. Intitulat „Cât de verzi sunt orașele europene?”, acesta arăta că Bucureștiul are doar 7,1 de metri pătrați de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce capitala Bulgariei, Sofia are 14,4 metri pătraţi, iar Budapesta, 16,1 metri pătraţi. La polul opus se află capitala Suediei, Stockholm, care are o suprafaţă de verde de 41,6 metri pătrați pe cap de locuitor. „În ceea ce privește rețeaua rutieră administrată de CNAIR putem să vorbim despre proiecte verzi. În jurul marilor obiecte de investiții se pot lua în calcul amplasarea unor perdele forestiere. Ele ar avea un dublu rol, de protecție împotriva caniculei dacă sunt amplasate în jurul orașelor, dar și protecție a oselelor împotriva viscolului. De exemplu, în București se poate lua în calcul șoseaua de centură. În parteneriat cu Ministerul Mediului se pot face eventual niște exproprieri pentru aduce în jurul orașului perdele forestiere. Practic aceste investiții verzi pot fi gândite în jurul marilor proiecte rutiere. De exemplu, pe Autostrada 7 (Ploiești – Buzău – Focșani – Pașcani -Siret) am recomandat prinderea în jurul acestui proiect și a unor perdele forestiere”, vine cu o soluție Ștefan Ioniță, directorul Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică „CESTRIN”.
Capitala, sufocată de lipsa de verdeață
De asemenea, un alt raport, publicat tot anul trecut, vorbește despre faptul că Bucureștiul este sufocat de poluare, mizerie, construcţii, dar şi de „incapacitatea administrativă”, iar aceste lucruri se resimt din plin în această periodă caniculară. Astfel, Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti, elaborat la solicitarea Fundaţiei Comunitare Bucureşti, atrăgea atenția că „Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă şi deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport”, și invoca statisticile care aratau că în Capitală sunt raportate spaţii verzi cu mult sub limita de 26 metri pătrați/locuitor impusă de legislaţia din România, „ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii”. Pe de altă parte, chiar și gestionarea acestor spații verzi, și așa puține, ridică probleme, ele fiind administrate de mai multe entități. „În prezent, gestionarea spaţiilor verzi e divizată între Primăria Generală a municipiului Bucureşti prin Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement sau recent înfiinţata Administraţie a Parcului Natural Văcăreşti şi primăriile de sector prin Administraţiile Domeniului Public, iar cimitirele sunt administrate de Administraţia Cimitirelor sau de către diferite culte religioase. Această situaţie duce la o gestionare neunitară şi defectuoasă a spaţiilor verzi, lipsa unei viziuni integrate; calitate redusă a spaţiilor verzi; calitate scăzută a vieţii cetăţenilor (aer, recreere, stres, sport)”, subliniază documentul.
În perioada 2001-2013, au fost retrocedate în Bucuresti 36 de hectare în parcuri, iar în perioada 2001-2017 au fost restituite 23 hectare de spații verzi/locuri de joacă între blocuri, potrivit Primăriei Generale a Capitalei. Pe lista retrocedărilor figurează zeci de hectare aflate în Parcurile Titan, Grozăvești, Tineretului și Plumbuita, în timp ce Parcul Brâncuși a fost retrocedat integral în 2019.
Betonarea spațiilor verzi, ultima lovitură
Modificarea Legii spațiilor verzi ar putea fi ultima lovitură aplicată orașelor sufocate de betoane. Proiectul a trecut de Senat, dar, sub presiunea organizațiilor de mediu, adoptarea lui la Camera Deputaților a fost amânată pentru sesiunea din toamnă. Potrivit unor modificări operate pe ultima sută de metri în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților, spațiilor verzi proprietate privată li se va putea schimba destinația. Practic, ele nu vor mai fi protejate și nu vor mai putea fi trecute ca spațiile verzi în noile documentații de urbanism, ceea ce, pe scurt, înseamnă că dezvoltatorii imobiliari vor putea să construiască noi cartiere de locuințe pe ele. Pentru a evita acest lucru, primăriilor vor trebui să răscumpere aceste terenuri, numai că se ajunge la problema banilor care va face imposibilă această mișcare. „Problema spațiilor verzi în zonele urbane este foarte gravă. Ceea ce s-a stricat nu prea se mai poate repara. Dar putem să acționăm pentru viitor și mă refer la viitoarele planuri urbanistice de sector care se pregătesc în București. Prin ele se pot impune restricții mai serioase pentru a feri de la distrugere aceste spații. Pe de altă parte, se poate vedea că s-au mai făcut pași în această direcție. De exemplu, pe puținele terenuri virane care au mai rămas au început să se amenajeze spații verzi. Un ultim exemplu este în Sectorul 4 al Capitalei unde primăria amenajează un nou parc pe un astfel de teren”, arată Radu Zilișteanu, profesor, doctor în economie.
Bucureștiul se visează oraș eco
Potrivit statisticilor, la nivel mondial, zonele urbane emit peste 70% din cantitatea de dioxid de carbon, iar din acest punct de vedere se impune schimbarea modului în care sunt proiectate, construite și gestionate orașele. Extinderea și regenerarea spațiilor verzi, producerea de energie electrică folosind resurse regenerabile, regulamente de construcții care să favorizeze tehnologia ecologică, investițiile ecologice în transportul public, reducerea cantităților de deșeuri nereciclate și a consumului de apă sunt printre cele mai recomandat măsuri pentru a avea orașe verzi. Comisia Europeană a lansat anul trecut programul „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic”. Acestea s-au angajat să își reducă drastic emisiile până în 2030 și vor primi sprijin din partea UE pentru a-și atinge acest obiectiv. Și din România s-au înscris mai multe orașe în acest program ambițios, pe listă regăsindu-se București, Cluj-Napoca și Suceava. De asemenea, tot anul trecut a fost semnat Acordul privind orașele verzi, care include monitorizarea unui set de indicatorii pentru cinci domenii: aer, apă, natură și biodiversitate, deșeuri și economie circulară, zgomot, iar orașele trebuie să raporteze progresele în cele cinci domenii.
